Curtea de Apel Timişoara cere respectarea independenţei judecătorilor

erica-nistor-foto-pressalertAdunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Timişoara a adoptat azi o rezoluţie prin care solicită, printre altele, respectarea independenţei judecătorilor şi un răspuns explicit şi asumat al Ministerului Justiţiei faţă de problemele semnalate de întregul sistem judiciar.

 

Adunarea Generală a judecătorilor Curţii de Apel Timişoara a fost convocată azi, de preşedintele acestei instanţe, Erica Nistor, să decidă poziția acestei instituţii faţă de problemele care vizează sistemul judiciar din România, recent aduse în dezbatere publică, inclusiv prin Memorandumul privind JustițiaŞi a decis, transmite Biroul de Presă al Curţii de Apel Timişoara, adoptarea parţială a Memorandumului, actul fiind adoptat până în prezent de 102 instanţe şi 28 parchete.

Astfel, cu votul majorităţiia judecătorilor, a fost decisă adoptarea unei Rezoluţii prin care se solicită:

1. Respectarea statutului judecătorilor, a independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea adecvată, prin înlăturarea inechităţilor şi a discriminărilor şi prin finanţarea corespunzătoare a instanţelor, care să conducă la asigurarea condiţiilor unui act de justiţie eficient şi civilizat.

2. Preluarea atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetului instanţelor de la Ministerul Justiţiei de către o altă autoritate din domeniul justiţiei, fie CSM, fie Curţi de Apel.

3. Susţinerea demersului asociaţiilor profesionale ale magistraţilor de sesizare a Avocatului Poporului cu privire la neconstituţionalitatea OUG nr. 43/2016, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

4. Iniţierea şi finalizarea de modificări legislative apte să consolideze  independenţa justiţiei, atât cu referire la statutul judecătorului (cum sunt: regândirea normelor cu privire la răspunderea judecătorilor, a celor vizând promovarea), a unor mecanisme de responsabilizare şi eficientizare a activităţii membrilor CSM, dar şi norme ce vizează respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv prin crearea unei autorităţi independente de interceptare;

5. Un răspuns explicit şi asumat al Ministerului Justiţiei faţă de problemele semnalate de întregul sistem judiciar şi de a adopta măsuri concrete pentru rezolvarea acestora, atât în calitate de ordonator principal de credite pentru Curţile de Apel, Tribunale şi Judecătorii, cât şi în calitate de autoritate cu iniţiativă legislativă.

Instanţele din ţară au început să voteze în Adunările Generale, începând cu data de 5 septembrie, Memorandumul privind justiţia, în care expun problemele din sistemul judiciar şi solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o justiţie eficientă, modernă şi de calitate. Unele instanţe au decis să adopte şi la alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenţe sau protest cu banderole, însă majoritatea au decis prorogarea adoptării unor forme similare de protest în funcţie de răspunsul oferit de celelalte puteri, în special de Guvern, la solicitările magistraţilor. De asemenea, o parte din instanţe au votat expres pentru demisia ministrului Justiţiei, Raluca Prună.

 

 

Print Friendly, PDF & Email