Distincţia de cetăţean de onoare acordată de Consiliul Judeţean Timiş a generat discuţii în cazul câtorva asociaţii de revoluţionari, ai căror reprezentanţi spun că trebuie stabilită o grilă clară pentru cei care vor primi acest titlu. Pe de altă parte, administraţia judeţeană crede şi ea că e nevoie de o departajare, pentru a nu duce acest titlu în derizoriu.

Discuţii de principiu

Acordarea de către Consiliul Judeţean Timiş a titlului de cetăţean de onoare a prilejuit dezbateri ale administraţiei judeţene cu asociaţiile de revoluţionari pe tema celor care merită să se bucure de această distincţie. „Am avut o discuţie cu liderii asociaţiilor de revoluţionari şi sunt mai multe propuneri pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare în rândul revoluţionarilor. În prima şedinţă de după şedinţa de constituire a consiliului judeţean, în care mulţi dintre noi ne vom regăsi poate pe alte funcţii sau poziţii, vom stabili cine va primi acest titlu pentru ca să nu se întâmple ca în alte zone şi nici să aducem în derizoriu acest titlu şi nici a priva pe cineva de acest titlu pe care îl merită”, a declarat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Titu Bojin.

Potrivit acestuia, sunt diferite propuneri, fie pentru conferirea acestui titlu unui reprezentant din fiecare asociaţie, fie fiecărei asociaţii de revoluţionari, fie ca CJ Timiş să poată şi oferi acest titlu şi post-mortem, celor care au murit în Revoluţie.

Totodată, pe aceeaşi temă, s-a precizat în plenul Consiliului Judeţean că „sunt câteva categorii de oameni care şi-au adus un aport deosebit şi poate că sunt mai apropriaţi decât credem noi de revoluţionari. Unii sunt în viaţă şi ar trebui să-i recompensăm şi pe aceştia. Din acest motiv vom aştepta prima şedinţă de plen care va avea loc după şedinţa de constituire a consiliului judeţean când vom stabili împreună cu reprezentanţii revoluţionarilor, cu viitoarea comisie de cultură, cui atribuim acest titlu. Nu vreau să ducem acest titlu mai jos decât l-am iniţiat anul

trecut sau acum doi ani.”

Nu toate asociaţiile de revoluţionari au fost consultate însă de administraţia judeţeană. „Cu noi nu a discutat nimeni, nu ne-a întrebat nimeni nimic. Părerea noastră a fost exprimată şi la Primărie – este cazul ca această atribuire de distincţii să se facă pe criterii solide – pe baza concluziilor unei comisii de istorici, specializaţi pe istoria recentă, care cunosc cu adevărat personajele cu merite deosebite în evenimentele din decembrie 1989. Am mai spus că un astfel de beneficiar al titlului de cetăţean de onoare ar trebui să fie imaculat – în sensul că să nu aibă cazier, să nu fi făcut poliţie politică şi să se fi implicat activ în viaţa civilă”, declară Virgil Hosu, liderul Asociaţiei Luptătorilor din Timişoara Arestaţi în Revoluţie ALTAR 1989.

Iniţiativă similară la Primărie

La sfârşitul anului trecut, 38 de luptători în Revoluţia din Decembrie 1989 au devenit cetăţeni de onoare ai Timişoarei, distincţiile fiindu-le oferite în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local. „În urmă cu 26 de ani, pe străzile Timişoarei se striga pentru prima dată cuvântul «Libertate». Pe 16 Decembrie 1989, timişorenii au fost primii care au înţeles că stă în puterea lor să schimbe cursul istoriei şi au avut curajul să facă acest lucru”, se arată în hotărârea Consiliului Local  Timişoara, prin care a fost decisă acordarea titlului de cetăţean de onoare pentru 38 de luptători în Revoluţia din Decembrie 1989.