În urmă cu mai bine de un an, mai multe razii şi percheziţii confirmau legături la limita legalităţii între companii farmaceutice şi cadre medicale şi farmacişti, în urma cărora bugetul Sănătăţii era încărcat inutil cu decontările unor medicamente scumpe pentru care existau echivalente ieftine la fel de eficiente. Din păcate, după vâlva iniţială, vinovăţiile clare au întârziat să apară, deşi controalele făcute sporadic de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate dovedesc că probleme încă există în vestul ţării.
„Căpuşe” pe bugetul Sănătăţii
În urmă cu mai bine de un an, demara o anchetă într-unul dintre domeniile rămase într-un soi de nebuloase de-a lungul ultimilor ani – relaţiile dubioase de lobby şi promovare înfiripate între mari companii farmaceutice şi cadre medicale, respectiv farmacişti.
În urmă cu un an, procurorii DNA au efectuat percheziţii la 61 de adrese din Bucureşti şi din judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, într-un dosar privind fapte de corupţie comise în perioada 2012 – 2015. Vizate erau persoane fizice, clinici de oncologie, dar şi firme şi distribuitori de medicamente, existând suspiciunea că unii medici treceau în fişa pacienţilor afecţiuni mai grave pentru a le putea prescrie medicamente care le-ar fi adus comisioane din partea companiilor din domeniul farmaceutic. Ar fi fost implicaţi câţiva zeci de medici oncologi (şefi de clinici şi secţii de profil, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie). Procurorii făceau cercetări şi cu privire la achitarea cheltuielilor la diferite simpozioane şi congrese internaţionale, dar şi la oferirea de bunuri, servicii şi alte foloase de către anumite firme de medicamente în schimbul prescrierii medicamentelor pe care le produceau sau distribuiau. Anchetatorii mai spuneau că zeci de medici oncologi ar fi beneficiat de excursii la Paris sau Las Vegas, mascate ca manifestări medicale, iar la percheziţii s-ar fi găsit un număr mare de medicamente, inclusiv unele care costau chiar şi 20.000 de lei fiola. Numai în 2014, indicau aceleaşi surse s-ar fi achitat 4,1 milioane lei unei agenţii de turism drept „mită mascată”.
Rezultatele concrete ale anchetei au întârziat să apară. Aceasta deşi o astfel de anchetă ar fi trebuit derulată rapid, tocmai din cauza impactului pe care îl are asupra bugetului Sănătăţii.
Controalele periodice făcute în vestul ţării pe acest segment par să confirme că problemele nu s-au rezolvat. De exemplu, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş a efectuat în primul trimestru al anului, 197 de controale la furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, cu care se afla în relaţie contractuală, dându-se sancţiuni de aproximativ 211.000 lei, iar controalele au vizat tocmai concordanţa dintre serviciile medicale contractate, efectuate , raportate şi decontate de C.J.A.S.
„Sigur că sunt discuţii de multă vreme, cu privire la influenţarea unor farmacii să vândă produse mai scumpe, sau a medicilor să prescrie astfel de produse. Este nevoie însă de elemente concrete, nume şi date. În mod normal, toate aceste activităţi de lobby şi promovare făcute de companiile farmacuetice ar trebui să fie raportate, ar trebui să fie făcute publice, cu transparenţă maximă. Nu se ştie însă în ce măsură sunt respectate întru totul aceste norme de transparenţă. Este nevoie de mai multă deschidere, nu doar din partea personalului medical şi a acestor companii, dar şi a autorităţilor”, declară Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.
Consiliul Concurenţei analizează situaţia, de peste cinci ani
Practicile neconcurenţiale, cu efecte directe păguboase asupra bugetului Sănătăţii, ar trebui să fie în vizorul Consiliului Concurenţei. Reprezentanţii instituţiei susţin că sectorul farmaceutic reprezintă un domeniu prioritar pentru Consiliul Concurenţei, în acest sens invocând anchetele sectoriale desfăşurate de Consiliu în ultimii ani, intervenţiile pentru modificarea cadrului legislativ în vederea liberalizării segmentului de retail în farmacii precum şi sancţionarea unor practici anticoncurenţiale.
Astfel, în perioada 2009 – 2011, Consiliul Concurenţei a efectuat, inclusiv în vestul ţării, o investigaţie sectorială pentru cunoaşterea modulului de funcţionare a sistemului de distribuţie a medicamentelor din România. Această anchetă a vizat examinarea pieţei atât la nivel global, dar şi la nivel de arii terapeutice. Iar în cadrul acestei anchete sectoriale au fost analizate practicile comerciale existente între producătorii şi distribuitorii de medicamente, precum şi posibilele bariere artificiale create ca urmare a acestor practici. La finalizarea acestei investigaţii sectoriale, Consiliul Concurenţei a făcut o serie de recomandări pentru modificarea cadrului legislativ, care, însă nu au fost urmate de schimbări notabile în legislaţia de resort.
Cu Timiş ca judeţ direct vizat, în martie 2013, Consiliul Concurenţei a declanşat o nouă anchetă sectorială pe piaţa farmaceutică. Aceasta „urmăreşte realizarea unei analize detaliate cu privire la evoluţia gradului de intrare pe piaţă a medicamentelor generice, precum şi a impactului modificării sistemului de distribuţie a medicamentelor implementat de către unii producători de medicamente (de la un model clasic, care se realiza prin mai mulţi distribuitori, la un model de distribuţie ce va fi realizat direct de către producători, sau printr-un număr redus de distribuitori).”
Rezultatele acestei investigaţii vor fi făcute publice în momentul finalizării acesteia, undeva, în cursul acestui an.
Însă, după cum spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei, „este important de subliniat faptul că acest tip de investigaţie nu urmăreşte anchetarea şi sancţionarea anumitor companii, ci mai degrabă identificarea disfuncţionalităţilor specifice unei pieţe şi a măsurilor care ar putea fi luate pentru a le rezolva. „Mai mult, analiza realizată în cadrul unei investigaţii sectoriale poate furniza elemente care sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei şi, pe cale de consecinţă, poate determina declanşarea unei investigaţii privind posibile practici anticoncurenţiale.”
Ca atare, problema raporturilor ilegale dintre furnizorii de medicamente şi cadrele medicale se investighează de peste cinci ani, inclusiv în vestul ţării, de către Consiliul Concurenţei, însă abia din acest an, pe baza rezultatelor anchetei începute în 2013, s-ar putea iniţia o investigaţie privind practici neconcurenţiale. Concluziile preliminare ale anchetei începute acum trei ani au, până în prezent, un caracter generalist. „Ce am văzut noi în cadrul acestei analize este că în continuare se prescriu surprinzător de mult medicamente mai scumpe, aşa-numite medicamente inovative, şi nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice. Medicii prescriu influenţaţi în parte şi de sumele mari pe care le au la dispoziţie firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.Discrepanţe dubioase
Până la stabilirea unor vinovăţii clare, rămân însă efectele, vizibile în sistem. Într-un audit al costurilor medicale pe diverse afecţiuni, dat publicităţii recent, Curtea de Conturi remarcă anomalii grave în ceea ce priveşte achiziţiile de pe piaţa medicamentelor şi dispozitivelor medicale, anomalii cu efecte negative semnificative asupra bugetului Sănătăţii.
În cazul Programului de tratament al bolilor rare, analizat retrospectiv din 2012 până în prezent, Curtea de Conturi a remarcat că în mai multe judeţe costurile medii stabilite pe pacient la nivel de ţară au fost depăşite în mod constant. Printre aceste judeţe se numără şi Timişul, unde, dacă în 2012, de exemplu, se evidenţiase o depăşire de doar 2,17% a costului mediu stabilit la nivel de ţară, în 2013 s-a ajuns la o depăşire a acestor costuri cu 208,98%. Aceasta în condiţiile în care în acelaşi an, în judeţe din vestul ţării s-au raportat costuri cu 30% mai mici. Practic, raportat la ele, au fost ani de zile în care în Timiş tratamentul unui caz de boală rară a fost şi de trei ori mai scump ca într-un judeţ învecinat. Explicaţia venită din sistem pentru acest fenomen este că, de fapt, „costurile mari au fost influenţate de greutatea bolnavului, de schemele terapeutice care se stabilesc de specialişti în centre universitare şi de complicaţiile bolii.”
Ultimele comentarii