După cum anunţase în urmă cu câţiva ani, fără să urmeze măsuri concrete în această direcţie, ANAF a decis acum să iniţieze măsuri de control extinse centrate pe românii bogaţi cu un stil de viaţă opulent, care nu se regăseşte şi în declaraţiile fiscale, deci nici în impozitele plătite către stat. Teoretic, în vestul ţării peste 30 de dosare sunt deja în lucru la noile compartimente înfiinţate.

Fiscul, cu tunurile pe bogaţii tax-free

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a anunţat că a început verificarea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, cum ar fi asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro, metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, 12 luni.

Astfel, au fost înfiinţate opt servicii distincte de verificări fiscal dedicate acestui program, unul dintre acestea fiind creat la Timişoara, celelalte centre din ţară unde s-au pus bazele unor astfel de structuri fiind Cluj, Craiova, Braşov, Ploieşti, Bucureşti, Galaţi şi Iaşi.

“Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm şi mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, manelişti, cămătari etc, cu toţii fiind pentru noi doar contribuabili cu obligaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care şi-au construit averile”, a declarat preşedintele ANAF, Gelu Diaconu.

ANAF a început deja programul de verificare a persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat. Sunt în lucru 313 dosare, de care se ocupă 60 de inspectori. Din totalul de 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a selectat aproape 300.000 pentru eşantionul semnificativ supus analizei de risc. Printre aceştia se numără asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro.

Mai departe, agenţia a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziţii de proprietăţi imobiliare în intervalul 2011 – 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în acelaşi interval maşini de peste 75.000 de euro.

La nivel naţional, au rezultat cumulat 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunţită, în patru grupe de risc – patron bogat de firmă săracă, persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fără activităţi economice cunoscute, persoane cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnificativ, arată ANAF.

Peste 30 de dosare, deja în lucru în Timiş

vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex”, Voinea Negoiţă, spune că aceste verificări ar fi trebuit demarate de mult timp. “Deocamdată, constatăm că este mic numărul celor care se ocupă de acest segment, deşi poate fi unul care poate genera venituri considerabile pentru stat. Doar 100 de persoane se vor ocupa la nivel naţional de aceste verificări, pe opt centre din ţară. Tot deocamdată, au fost angajate doar 60 de persoane la aceste servicii, care deja au fost încărcate cu cinci dosare fiecare. Nu trebuie uitat faptul că trebuie realizate o serie de proceduri, inclusive la nivel legislativ, care să reglementeze colaborarea acestor inspectori cu primăriile, cu băncile, şi cu structurile de cercetare şi urmărire penală. E un început salutar, dar mai sunt multe de făcut. Nu apăsăm pur şi simplu pe un buton şi îi dăm drumul. Trebuie luate măsuri şi la nivel logistic şi legislativ”, mai spune Voinea Negoiţă.

Din calculele care se pot face pe baza datelor anunţate de ANAF, rezultă că deja s-au iniţiat aproximativ 30 de astfel de dosare de verificare în Timiş, în care s-au realizat demersuri preliminare, cum ar fi solicitarea de extrase de cont de la bănci. Rămâne de văzut când, sub ce formă, şi cu ce venituri atrase la bugetul de stat se vor finaliza aceste verificări.

“Materie primă” ar exista, dacă ar fi să se facă raportarea doar la etalările de opulenţă care însoţesc nunţile de baştani specifice lunii august la Timişoara. Probabil că verificările ar trebui să se centreze în această zonă a “baştanilor” timişoreni, dar şi a maneliştilor.

ANAF anunţa la începutul anului că, din analizele efectuate pe baza datelor disponibile până în prezent a rezultat, la nivelul regiunii de vest, un prim eşantion de circa 320 de persoane fizice cu risc fiscal mai mare de un milion de lei, de verificarea acestora urmând a se ocupa Serviciul Regional de Verificări Fiscale, ce va avea opt inspectori plus şeful de serviciu.  

Din grupul celor 320 nu puteau să lipsească fotbaliştii şi maneliştii, incluşi în categoria de “persoane fizice care desfăşoară unele activităţi artistice şi sportive, persoane care activează în domeniul entertainment-ului şi care îşi exploatează financiar drepturile de imagine şi alte drepturi necorporale (volatilitate ridicată a veniturilor realizate, acestea având, în principal, un caracter incidental, chiar dacă sunt obţinute din activităţi desfăşurate permanent).

În cazul “rapsozilor” locali un control amănunţit probabil că se impunea de mult pentru că, potrivit unor informaţii solicitate de către Timpolis, cel mai mare venit declarat de cântăreţii locali de manele în Timiş a fost de 14.747 de lei pe an, adică 1.228 de lei pe lună, în condiţiile în care, conform unor organizatori de nunţi, pentru un singur eveniment de acest gen cântăreţii de manele câştigă de trei ori mai mult.