Noile prevederi ale Codului Silvic, menite şi să asigure o mai bună monitorizare a tăierilor de lemn prin codurile unice generate pentru transporturi de masă lemnoasă ,sunt deja fentate în peste 25 de judeţe, printre care se numără şi Timişul, spun activiştii organizaţiei Agent Green.

Portiţe de scăpare găsite rapid

De la sfârşitul anului trecut, noul sistem de trasabilitate a masei lemnoase, Wood Track, care permite urmărirea în timp real a transporturilor de masă lemnoasă ar fi trebuit să reducă fenomenul tăierilor ilegale şi a vânzării de cherestea fără acte. În realitate, conform unor organizaţii ecologiste, nu s-a schimbat mare lucru. Deja au fost găsite şi valorificate portiţe de scăpare din sistem de monitorizare, cunoscut sub denumirea de „radarul pădurilor”.

Organizaţiei ecologistă Agent Green avertizează că în Bucureşti şi în cel puţin 25 de judeţe din ţară, printre care şi în Timiş, există depozite de cherestea care vând lemn fără factură, bon sau chitanţă, în pofida noului sistem de monitorizare. 

Conform activiştilor Agent Green, în plină campanie ANAF, de combatere a evaziunii, mulţi comercianţi de lemn păcălesc „radarul pădurilor”, Poliţia şi Fiscul. Reprezentanţii organizaţiei spun că acest gen de întreprinzători folosesc codul unic generat de sistemul Wood Track de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece nu se completează, pe formularul aferent, rubrica dedicată care dovedeşte că transportul a fost oprit. Astfel, cu acelaşi cod se pot face şi zece transporturi pe zi, dintre care doar unul cu acte. „Vorbim de securitate naţională într-un domeniu de care o ţară întreagă este îngrijorată: starea pădurilor. Relaxarea comercianţilor de cherestea care încalcă legea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea vine în acelaşi timp în care ANAF are campanie împotriva evaziunii fiscale”, spune Gabriel Păun, reprezentant al Agent Green.   

În opinia sa, Poliţia este „fie superficială, fie implicată în comerţul cu lemn ilegal”. Acesta mai spune că Ministerul de Interne trebuie să compare câte transporturi ilegale au fost confirmate prin apelul la 112 şi câte avize de însoţire a mărfii au rubrica”transport întrerupt”,completată de poliţişti. „Atunci o să vedem ce înseamnă mafia pădurilor”, adaugă Gabriel Păun.

Cele 25 de judeţe în care Agent Green a vizitat depozite de cherestea sunt reprezentative la nivel national.  Este vorba despre judeţele Suceava, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Prahova, Ialomiţa, Buzău, Olt, Teleorman, Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Iaşi, Covasna, Harghita, Galaţi, Vrancea, Timiş, Bihor şi Hunedoara.

În acest sens, organizaţia ecologistă cere Ministerului Mediului şi Pădurilor să îmbunătăţească legislaţia şi metodologia  pentru aplicarea radarului pădurilor, solicitând în acelaşi timp ANAF să mobilizeze inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală pentru a organiza o razie la nivel naţional pentru stoparea vânzărilor de cherestea ilegală şi Ministerului de Interne să sancţioneze agenţii de poliţie care nu au completat rubrica „transport întrerupt” atunci când au fost trimişi în control în urma apelurilor înregistrate la 112.

Cherestea fără acte din Alba, descoperită în Timiş

Reprezentanţii Inspec­to­ratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara spun că au depistat în ultima perioadă câteva transporturi de cherestea fără acte în regulă, provenind, de regulă, din judeţul Alba, unde sunt exploataţii şi firme mari de prelucrare a masei lemnoase.

“Este vorba de transporturi făcute de regulă pe timp de noapte, în tiruri acoperite cu prelată. Cheresteaua fără documente legale descoperită în Timiş recent provine din judeţul Alba”, ne-a declarat Aris­totel Vişoiu, inspector-şef al Inspec­to­ratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.

Noile măsuri de monitorizare sunt necesare și în vestul țării pentru că, potrivit unui raport recent al Curţii de Conturi, legat de gestionarea fondului forestier de stat, în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, suprafaţa împădurită scade.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara a desfăşurat frecvent controale în zona Jdioara, unde a constatat în trecut tăieri ilegale, făcute mai ales pe timpul nopţii. Vizată de controale a fost şi zona Criciova, unde au fost semnalate defrişări ilegale, din pădurea din zonă fiind tăiaţi foarte mulţi fagi şi carpeni. În general, vinovaţi de tăieri ilegale s-au făcut proprietarii care au refuzat să încheie contracte de pază cu Ocolul Silvic din zonă şi au mizat pe faptul că acest refuz este considerat o contravenţie, pe când tăierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeţe rămase fără pază sunt infracţiuni. Mulţi au încheiat contracte cu societăţi de exploatare, iar lemnul tăiat l-au raportat ca fiind furat.  

„În ultima perioadă am identificat tăieri ilegale în zona Lugoj, aferentă Ocolului Silvic Ana Lugojana”, mai spune Aristotel Vişoiu.