Curtea de Conturi a remarcat nu o dată, în ultimii ani, chestiuni stranii legate de sistemul de achiziţii din sistemul medical timişean. Un anunţ de achiziţie publicat recent de Spitalul Judeţean Timişoara pare însă să bată recordul la doza de ciudăţenie, estimând un număr mediu de pacienţi decedaţi la secţiile Spitalului Judeţean, pentru următorul an.

180 de pacienţi probabil că nu mai scapă

Recent, în spiritul politicii de externalizare, Spitalul Judeţean din Timişoara a anunţat intenţia de a achiziţiona servicii de transport de persoane decedate, pe o perioadă de opt luni, cu posibilitate de prelungire printr-un act adiţional încheiat în 2016, pentru încă patru luni, până la apariţia bugetului pe anul viitor, dar nu mai târziu de 30 aprilie.

Obiectul contractului îl constituie transportul persoanelor decedate de la secţiile spitalului la morga de la Clinicile Noi, “la solicitarea secţiilor şi cu viza medicului de gardă”. Transportul trebuie să se facă în condiţiile legii, cu maşina specială şi autorizată pentru o astfel de activitate şi spectaculos este faptul că la acest contract, ca la alte contracte de achiziţie, se realizează o aproximare a volumului de prestaţii. Astfel, potrivit anunţului de achiziţie, cu marja de variaţia, admisibilă, “numărul estimat de persoane decedate pe o perioadă de 8 luni (mai – decembrie 2015) este de 120 de persoane, iar pe 12 luni (15 mai – 16 aprilie) este de 180 de persoane.” Probabil că acest număr a fost aproximat pe baza numărului de decese înregistrat la secţiile spitalului într-o perioadă similară, pentru că alţi indicatori sunt greu de imaginat pentru o asemenea “prognoză.”

Externalizare pe multiple planuri

Dincolo de ineditul acestui anunţ, se poate constata că în sistemul medical timişean se continuă politica, dictată uneori de la nivel central, iar alteori, promovată pe plan local, de a se externaliza anumite servicii realizate de către unităţi spitaliceşti, lucru care a dus şi pe plan local la diverse controverse, mai ales în contextul în care Timişul nu a fost niciodată un judeţ favorit la alocarea bugetului pentru sănătate, deşi este unul dintre judeţele care contribuie cu cei mai mulţi bani la bugetele Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Conform unor reprezentanţi zonali ai sindicatului Sanitas, u­ne­le din aceste servicii scoase în afara spitalelor, fiind prestate de diverse firme private s-au transformat “în adevărate găuri negre, care înghit sume enor­me”. Exemple în acest sens ar fi angajarea de societăţi de pază sau angajarea de firme de catering. “Nimeni nu poate nega că mân­carea gătită de spital, în pro­pria bucătărie va fi întotdeauna mai ieftină decât cea oferită de firmele de catering. Asta ca să nu mai vorbim că au existat tot felul de suspiciuni legate de aceste externalizări, pe unele spitale”, spun reprezentanţi ai Sanitas.

În plus, se poate constata că trecerea unor spitale în subordinea administrativă a Primăriei sau a Consiliului Judeţean Timiş nu pare să fi rezolvat problemele mai vechi sesizate în legătură cu managementul cu achiziţiile sau gestionarea banilor publici. Unii consilieri judeţeni spun că, pentru a se putea discuta despre un control efectiv, este nevoie de un compartiment de specialitate în cadrul CJ Timiş.

Un consilier judeţean PNL, Georgeta Rus, la Consiliul Judeţean Arad există un compartiment specializat care se ocupă de partea de spitale, aşa cum există un departament specializat pe probleme de mediu unul de transport şi aşa mai departe. “Ar fi bine ca la CJ Timiş, ţinând cont de faptul că are în subordine administrativă unităţi spitaliceşti mari, cum e Spitalul Judeţean, să se înfiinţeze un compartiment în care să fie cooptaţi inclusiv specialişti din domeniul medical şi care să se ocupe de segmentul de administrare de spitale. Pentru că nu există competenţe, specializare şi experienţă pe acest domeniu într-o unitate pur administrativă, cum este Spitalul Judeţean”, apreciază medicul Georgeta Rus.