Pentru că seceta şi efectul de seră sunt favorizate şi de descreşterea suprafeţei împădurite, Comisia Europeană vrea ca, printr-un set de norme aflat acum în dezbatere, să combată defrişările şi să crească zonele verzi. Noua strategie de gestionare a pădurilor din U.E. îşi propune nu doar să protejeze mediul, ci şi să creeze noi locuri de muncă în zonele rurale.

Peste 40% din suprafaţa ţărilor europene e împădurită

La nivel mondial, despăduririle sunt în creştere. Totuşi, în spaţiul eu­ropean, suprafeţele împădurite acoperă peste 42% din teritoriu, iar biomasa forestieră (în principal, lemnul) furni­zează jumătate din energia provenind din surse regenerabile.

Noua strategie europeană îşi pro­pu­ne să protejeze aceste resurse pre­ţioase printr-o gestionare durabilă. Toto­dată, urmăreşte îmbunătăţirea compe­titivităţii industriilor forestiere şi crea­rea de noi locuri de muncă. De aseme­nea, vizează ameliorarea calităţii vieţii europenilor, prin sporirea posibilităţilor de recreere, fără a neglija protecţia eco­sistemelor, a biodiversităţii şi a mediului.

Pentru a realiza aceste obiective, U.E. a abordat gestionarea pădurilor, luând în considerare elemente din mul­tiple domenii de acţiune: dezvoltare rurală, întreprinderi, mediu, schimbări climatice, cercetare şi dezvoltare şi bioenergie.

Cu ocazia lansării noii strategii, comisarul european pentru dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, a declarat: „Ges­tionarea durabilă a pădurilor, care garantează protejarea acestora, repre­zintă un pilon esenţial pentru dezvol­ta­rea rurală şi constituie unul din princi­piile noii strategii pentru păduri.”

Noua strategie este rezultatul a doi ani de cooperare şi consultări între Co­misie, Guvernele naţionale şi princi­palele părţi implicate. Ea înlocuieşte o strategie datând din 1998 şi s-a dovedit necesară în condiţiile în care cererea de natură comercială şi recreaţională este în continuă creştere, iar în ultimii 15 ani au intervenit schimbări majore la nivel politic, social şi de mediu.

În acelaşi timp, au trebuit luate în considerare efectele schimbărilor cli­matice asupra ecosistemelor sensibile ale pădurilor. Este vorba, în special, despre impactul temperaturilor ridicate şi al secetei din sudul Europei asupra unor specii de arbori din zona monta­nă, de la altitudini mai joase.

Comisia a publicat, de asemenea, un proiect de sprijinire a eficientizării industriilor forestiere, în special a in­dustriei hârtiei şi prelucrării lemnului. Acest sector este prioritar în contextul eforturilor Comisiei de a crea creştere economică şi locuri de muncă. În U.E., noul proiect furnizează circa 3,5 milioa­ne de locuri de muncă şi generează o cifră anuală de afaceri de aproape 500 de miliarde de euro.

Retrocedările, avanpremieră la defrişări

Conform unui raport recent al Curţii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retroce­dările, nu întotdeauna foarte clare, au făcut ca şi în Timiş, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, suprafaţa împădurită să scadă dramatic.

În Timiş, prin retrocedări, Statul a cedat 22.742 de hectare de pădure unui număr foarte mare de proprietari. Practic, această suprafaţă pierdută reprezintă aproape o treime din ac­tuala suprafaţă împădurită deţinută de Romsilva în Timiş. Statul mai are în judeţ 77.735 de hectare, împărţite pe ocoale silvice: 11.724 de hectare la Ocolul Silvic Ana Lugojana, 18.583 de hectare la Ocolul Silvic Coşava, 13.913 hectare la Ocolul Silvic Făget, 12.274 de hectare la Ocolul Silvic Lugoj, 9361 de hectare la Ocolul Silvic Lunca Timişului şi 11.758 de hectare la Ocolul Silvic Timişoara.

24.000 de hectare sunt în zona de câmpie, 36.000 de hectare, în zona de deal, şi 19.337 de hectare, în zona de munte. Anual sunt defrişate în judeţ peste 1.770 de hectare de pădure. Conform Romsilva, şi în Timiş supra­faţa de lemn recoltată a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creşterea fiind de 18%, deşi, ţinând cont de specificul judeţului, ar fi trebuit să se înregistreze o scădere, nu o creştere a exploatării lemnului.

Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş, zonele din Timiş cu deficit de vegetaţie forestieră şi dispo­ni­bilităţi de împădurire sunt Beba Ve­che, Dudeştii Vechi, Cenad, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloşu Mare, Jimbolia, Sânpetru Mare, Periam, Va­riaş, Cărpiniş, Cenei, Giulvăz, Orţişoa­ra şi Moraviţa.

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vână­toa­re Timişoara confirmă faptul că re­trocedările au devenit un fel de avan­premieră pentru despăduriri.

Aristotel Vişoiu, şeful Inspecto­ratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, afirmă că cele mai mari probleme, din punct de vede­re al defrişărilor, sunt în zona Lugoj – Victor Vlad Delamarina. Aici s-au fă­cut şi cele mai multe retrocedări pe suprafeţe mici, iar noii proprietari s-au dovedit reticenţi la contractarea servi­ciilor de pază ale Inspectoratului Silvic. “Aceasta, deşi tarifele practicate de noi pentru aceste servicii sunt mai degra­bă simbolice. Refuzul contractării ser­viciilor de pază a fost interesat, în ma­joritatea cazurilor, pentru că, fără pa­ză, proprietarii au putut să facă defri­şări ilegale şi să vândă lemnul diverşi­lor cărăuşi”, mai spune şeful Inspec­toratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.