O expoziţie de costume tradiţionale din Banatul de Câmpie este găzduită, până în septembrie, de Muzeul Naţional al Satului. Aceasta este realizată în colaborare cu Marius Matei, muzeograf angajat al Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara colecţionar pasionat de obiecte etnografice.

„Splendoare şi fast”

Managerul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, conf. univ. Paula Popoiu, spune că expoziţia „Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie – splendoare şi fast ” reprezintă o selecţie a celor mai frumoase podoabe tradiţionale lucrate de meşteri şi creatori populari din România. „În expoziţie vor fi expuse ansambluri vestimentare femeieşti şi bărbăteşti de la sfârşit de secol al XIX-lea – început de secol XX, compuse în manieră autentică, adică respectând principiile etnografice, din trei zone etnografice: Lugoj, Buziaş şi Timişoara”, mai spune Paula Popoiu.

Această expoziţie este realizată în colaborare cu Marius Matei, un muzeograf în vârstă de 30 de ani, angajat al Muzeului Satului Bănăţean din Timişoara şi colecţionar pasionat de obiecte etnografice.

Piesele de rezistenţă prezentate în expoziţie vor fi salbele de argint, „comăşile” (adică, acele bentiţe pentru cap, realizate din monturi de monezi), ace lucrate în filigran, care sunt considerate podoabe ceremoniale, embleme ale costumelor tradiţionale de nuntă, dar şi accesorii, cum ar fi podoabe purtate de sărbători ori la alte evenimente importante, „oprege” şi catrinţe, realizate cu monturi de monede, dar şi piese de cojocărit, piese destinate amenajării interiorului casei. Toate aceste piese vor fi însoţite de copii ale documentelor fotografice cu caracter istoric şi fotografii originale, ce atestă toate compunerile ansamblurilor vestimentare.

Paula Popoiu afirmă că proiectul îşi propune să ofere un spaţiu de comunicare între colecţionari de obiecte etnografice, specialişti şi public, dar şi de promovare a meşterilor populari anonimi, ce au ştiut să păstreze prin creaţiile lor elemente artistice specifice în forme de exprimare tradiţională.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 31 iulie, ora 14.30, în sala „Gheorghe Focşa”, a Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, iar expoziţia va fi deschisă până în 8 septembrie, putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 11 – 19.

O pasiune născută din teama că satul îşi pierde „comorile” civilizaţiei vechi

Ana Pascu, de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, spune, pe pagina oficială a lui Marius Matei, că acesta – un tânăr absolvent de studii jurnalistice, nu de etnografie şi folclor, a ajuns că colecţioneze costume populare pentru că a observat cum satul îşi pierde „comorile” civilizaţiei vechi. „Sunt mai bine de zece ani de atunci, timp în care a bătut satele cu răbdare, a cercetat cu pasiune, devenind un bun cunoscător al culturii tradiţionale bănăţene”, dă asigurări Ana Pascu.

Aceasta mai spune că la temelia colecţiei lui Marius Matei stau ţesăturile bunicii şi ale străbunicii sale, „două măistoriţe vestite în jurul Timişoarei în arta de a ţese, a coase, a croşeta şi a broda”. Mai aflăm că tânărul a colecţionat piesele într-un mod selectiv, după criterii bine stabilite, şi, având experienţă de muzeograf, a organizat-o riguros, însoţind fiecare piesă cu o fişă şi număr de inventar. „Ansamblurile vestimentare sunt compuse după zona etnografică din care provin, după statutul social şi vârstă, vizitatorul obţinând, astfel, despre portul local o imagine nu numai frumoasă (portul bănăţean este spectaculos), ci şi exactă. Expuse în trei încăperi sau depozitate cu grijă în dulapuri, aşteaptă să fie admirate peste 1.000 de piese de costum femeiesc (oprege cusute cu fir metalic, spăşele, cotrânţe, poale, pieptare) şi bărbătesc (cămăşi, şioareci, pieptare, şube, chintuşe). Colecţionarul a completat imaginea culturii tradiţionale bănăţene achiziţionând bijuterii, textile de interior (cilimuri, ponievi şi şcierguri), maşini de tors, fotografii vechi, ceramică şi alte obiecte cu specific local”, afirmă Ana Pascu.