Ioan T. Morar a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat Statului român, după ce, în prealabil, fusese acționat în instanță de către consultantul politic Victor Gaetan. Zilele trecute, sentinţa instanţei europene a fost publicată în Monitorul Oficial.

Monitorul Oficial a publicat, în 24 februarie, decizia CEDO în procesul Morar împotriva României, pornind de la decizia dată în procesul pe care Ioan T. Morar, fost jurnalist la Academia Caţavencu, l-a avut cu consultantul politic Victor Gaetan.

Procesul a pornit în urmă cu mai mult de zece ani, după ce, în câteva articole publicate în primăvara lui 2004, în Academia Cațavencu, Ioan T. Morar scrisese că Victor Gaetan, consultant politic american de origine română, a fost suspectat de dramaturgul Eugen Ionescu că ar fi fost spion. Ioan T. Morar prezentase și facsimilul unei scrisori, datând din anii '80, semnată de Eugen Ionescu, în cuprinsul căreia acesta îi solicita prietenului său, Mircea Eliade, să se ferească de Victor Gaetan, pe motiv de colaborare cu Securitatea și pentru că ar fi persoană primejdioasă și insinuantă, ce ar intenționa să documenteze informații referitoare la persoana sa, în vederea întocmirii unei biografii.

În urma acestor dezvăluiri, publicate în februarie şi martie 2004 în Academia Caţavencu, Lia Roberts, candidată la alegerile prezidențiale din 2004, care apelase la serviciile de consultanță politică ale lui Victor Gaetan, renunţase la acestea.

În 26 aprilie 2004, acesta l-a acţionat în justiție pe Ioan T. Morar, la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

În primă instanță, în 20 septembrie 2005, Ioan T.Morar a fost achitat, instanţa „considerând că nu erau întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de calomnie şi că, prin urmare, persoana respectivă nu săvârşise infracţiunea în cauză şi a respins pretenţiile părţii vătămate”. Magistraţii şi-au motivat decizia prin aceea că „articolele incriminate nu conţineau imputări cu caracter calomnios. în plus, aceasta a constatat că partea vătămată se implicase într-un demers politic public, în sfera actorilor politici, şi că, prin urmare, aceasta era expusă discursului critic al ziaristului.”

Victor Gaetan a făcut recurs, la Tribunalul Bucureşti, instanţă care, în 23 decembrie 2005, l-a condamnat pe Ioan T. Morar la plata unei amenzi penale, admițând în parte acțiunea civilă formulată de Victor Gaetan și obligându-l pe gazetar să plătească, în solidar cu Academia Cațavencu, 10.000 de dolari daune morale și 16.000 de dolari cheltuieli de judecată.

Acesta a fost contextul în care, în 16 iunie 2006, Ioan T. Morar a sesizat CEDO, fiind reprezentat de avocatul Doru Costea.

În 7 iulie 2015, instanţa europeană a tranșat litigiul în favoarea lui Ioan T. Morar – anunţa acesta pe blogul său –, invocând încălcarea prevederilor articolului 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, referitor la libertatea de exprimare. CEDO a argumentat, printre altele, că, dat fiind contextul în care au fost publicate respectiva scrisoare și articolele invocate și subiectul care prezenta interes pentru public, mai cu seamă că era vorba despre preparative pentru alegerile prezidențiale din 2004, limitele criticii admisibile trebuie extinse, cu atât mai mult cu cât informațiile vehiculate vizau persoane din mediul politic, a căror expunere publică este un demers asumat în mod deliberat. În motivarea Curții se face referire și la faptul că respectivele articole abordau subiecte de interes general pentru societate, informând publicul nu doar despre strategiile electorale și despre profilul potențialilor candidați, ci și despre persoanele din anturajul acestora, suspectate de relații de colaborare cu fosta Securitate.

În plus, CEDO a condamnat Statul Român la plata sumei de 24.445 de euro către Ioan T. Morar – 18.445 de euro pentru prejudiciul material şi 6.000 de euro, pentru cel moral.

Motivarea CEDO mai face referire și la faptul că, în cazul politicienilor, care se expun în mod inevitabil și conștient la atragerea unei atenții sporite și a unei verificări mai stricte a propriilor acțiuni decât o persoană fizică, limitele criticii admisibile presupun un grad mai ridicat de toleranță.

Context în care CEDO face trimitere la cazuri similare în care a fost condamnată România, în procese deschise la CEDO de către jurnaliști români, pe care instanțele de judecată din țară îi găsiseră vinovați pentru „delicte” de informare a publicului. Printre precedentele menționate sunt și procesul câștigat de fostul jurnalist timișorean Laurian Ieremeiov şi cel câştigat de jurnalistul Petre Mihai Băcanu și de societatea „R”, fost editor al publicației România Liberă.