Primăria Timişoara a achiziţionat primele materiale pentru modulele aferente proiectului de amenajare a Begăi, inclusiv cu staţii de vaporetto. Cu toate acestea, la nivelul Consiliului Local încă există dubii legate de funcţionalitatea acestei alternative la transportul public clasic.

116.000 de lei pentru 28 de toalete

Primăria deja pare să treacă la stadiul de implementare, derulând pe loturi achiziţiile necesare amenajării staţiilor pentru transportul public pe Bega, în contractul care vizează furnizarea de dotări pe loturi necesare desfăşurării activităţilor în cadrul staţiilor de vaporetto şi închirieri de biciclete, în cadrul proiectului „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega” având nevoie, în total de 28 de WC-uri ecologice vidanjabile, două macarale, nouă puncte de stingere incendiu, nouă posturi de prim ajutor, 140 de biciclete pentru staţiile „intermodale”, două servere pentru programul de monitorizare a închirierii de biciclete, nouă computere şi 2000 de carduri de membru.

Deocamdată s-a reuşit atribuirea doar a contractului pentru WC-urile ecologice, Primăria alocând suma de 116.984 pentru 28 de toalete ecologice vidanjabile.

Însă, deşi se fac achiziţii pentru acest proiect legat de transportul public pe Bega cu vaporetto, la nivelul Consiliului Local mai există dubii legate de funcţionalitatea şi viitorul acestui proiect. „Depinde mult de frecvenţa acestui transport, dacă oamenii se vor obişnui cu el, depinde de preţ şi depinde şi de capacitatea de urcare şi coborâre pe rampă, la aceste vaporetto. Am văzut că deja s-au amplasat platforme în acest sens, dar ele trebuiau gândite în funcţie de înălţimea bordajului. Astfel, mai întâi trebuia să se achiziţioneze acele ambarcaţiuni, şi apoi să se construiască platforme pentru ele”, spune consilierul local PNL (fost PDL) Simion Moşiu.

Rezerve există şi cu privire la colmatarea canalului Bega, ştiindu-se că operaţiunea de decolmatare este costisitoare şi complicată. Simion Moşiu afirmă că s-a constatat că, din cauza colmatării, nu se poate naviga decât pe axul principal. „Cred că a fost o greşeală de proiectare că nu s-au prevăzut în acest proiect fonduri măcar pentru achiziţionarea unui utilaj de dragat. Am văzut că pe porţiunea dintre podul de la Piaţa de Fân şi Uzina de Apă deja creşte sulful pe malul canalului, ceea ce înseamnă că este şi mâl. Dacă vă uitaţi pe pozele de arhivă cu Căpitănia, veţi vedea că se văd utilaje de dragare a canalului. Mâlul se scotea şi se folosea în agricultură, fiind foarte fertil. De aceea sunt multe necunoscute legate de acest proiect, atât cât va funcţiona el, un an doi, sau mai mulţi. Să nu ne trezim că nu mai putem decât să transformăm acele vaporaşe în săli de şedinţă”, mai spune Simion Moşiu.

Risc de împotmolire

Încă de la începutul proiectului de reabilitare a malurilor Canalului Bega, derulat de Primăria Timişoara, mai mulţi consilieri locali au atras atenţia că, în lipsa unor dispozitive de protecţie, decaparea pământului va duce la anularea efectelor complicatei şi costisitoarei decolmatări.

Ulterior chiar reorezentanţi ai Primăriei au vorbit despre necesitatea iniţierii unei noi operaţiuni de curăţare a canalului. Aceasta, deşi au existat avertismente conform cărora lucrările ar putea anula efectele procesului de decolmatare început în 2008 şi terminat în 2010, prin faptul că se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega. 

Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului. Chiar oficialii Municipalităţii spuneau atunci că, în urma măsurătorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte Sânmihaiu Român. “Stratul de nămol existent a redus considerabil capacitatea de transport a albiei şi chiar asigurarea nivelului de apă minim necesar la prizele de apă ale folosinţelor. De asemenea, stratul de nămol, din cauza funcţionării defectuoase şi sub capacitate a Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenţi poluatori în componenţa nămolurilor din albia actuală a canalului Bega, iar contaminarea chimică se află în afara standardelor ecologice actuale europene”, precizau reprezentanţii Municipalităţii.