Printre primele achiziţii ale acestui an la Primăria Timişoara se numără şi  cumpărarea ultimelor elemente necesare pentru amenajarea canalului Bega şi demararea navigaţiei în scop de transport în comun. Reprezentanţii Căpităniei Timişoara spun că, dacă nu ar fi fost obstacolele birocratice, canalul putea fi folosit pentru navigaţie în scop de transport în comun încă din toamnă.

Macarale, biciclete şi echipamente de transmisie

Vrând probabil să demareze proiectul mult aşteptat al navigaţiei pe Bega în scop de transport în comun, care ar mai degreva traficul rutier din oraş, Primăria Timişoara a postat printre primele anunţuri de achiziţie din acest an şi unul vizând ultimele elemente necesare pentru proiectul „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului Bega.”

Municipalitatea doreşte să achiziţioneze dotări necesare staţiilor de vaporetto şi închirieri biciclete. În această tranşă se vrea cumpărarea a două macarale pe pneuri, pentru ridicat ambarcaţiuni, în valoare de 103.491 de lei, 140 de biciclete de tip city-bike cu sistem de andocare, în valoare de 103.194 de lei şi 140 de echipamente de transmisie de date pentru biciclete în valoare de 25.000 de lei. Pentru toate acestea, furnizorii interesaţi pot depune oferte până în data de 20 februarie, 17 martie fiind data limită de evaluare a acestora.

Faptul că Primăria Timişoara a publicat acest anunţ de achiziţie din primele zile ale anului arată faptul că se vrea să nu se mai stagneze în derularea proiectului ce ar duce la o refuncţionalizare completă a canalului Bega.

„Din punct de vedere tehnic, transportul în comun cu ambarcaţiuni pe Bega putea începe de luni bune. Au existat însă aceste obstacole de natură birocratică, legate de autorizarea ca operator de transport, mai nou am înţeles că au existat impedimente legate de alimentarea ambarcaţiunilor, impunându-i-se R.A.T.T. să-şi amenajeze o staţie de alimentare şi tot aşa. Ar fi fost de mare ajutor utilizarea transportului public pe Bega, în condiţiile în care oraşul a fost blocat pe unele porţiuni din cauza lucrărilor”, spune Alexandru Bărboi, şeful Oficiului de Căpitănie Timişoara.

Blocaje multiple

Din cauza unor demersuri strict birocratice, legate de hârtii, autorizaţii, ştampile şi semnături, Timişoara nu se poate încă baza pe această alternativă, deşi a făcut o investiţie uriaşă în achiziţionarea de ambarcaţiuni pentru transportul în comun pe Bega.

Reprezentanţii RATT au precizat că toate operaţiunile legate de autorizaţia de transport ţin de căpităniile zonale, respectiv de Autoritatea Navală Română, fiind depuse documentele necesare la căpităniile din Galaţi şi Severin. 

Aceste demersuri nu s-au realizat mai repede, întrucât, ca într-un cerc vicios, nu se puteau începe operaţiuni de autorizare fără să existe sistemul de transport şi infrastructura. 

În plus, trebuia înfiinţată Administraţia Canalului Navigabil Bega, care se putea realiza doar prin lege. Aceasta trebuia înfiinţată de mai multe unităţi administrativ-teritoriale, pentru multiplele segmente ale canalului Bega, inclusiv de către Consiliul Judeţean Timiş. Iar RATT nu a primit aviz pentru circulaţie ca operator de transport naval, chiar dacă Regia este autorizată pentru circulaţia pe canal, întrucât dosarul trebuia avizat de această Administraţie a Canalului Navigabil Bega, structură inexistentă.