Platforma de campaigning online de-clic.ro, susţinută de mai multe ONG-uri, a iniţiat petiția „Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!”, prin care cere stoparea tăierilor ilegale de pădure şi adoptarea Codului Silvic fără amendamentele prezidenţiale. Sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, printre care şi Timişoara, vor avea loc proteste împotriva despăduririlor abuzive.

E cere stoparea tăierilor ilegale de pădure

Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară vor avea loc proteste împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989. La Timişoara, protestul va avea loc în Piaţa Traian, începând cu ora 16.

În acelaşi context, al salvării pădurilor, platforma de campaigning online de-clic.ro anunță lansarea petiției “Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!” (LINK: http://de-clic.ro/salveaza-padurea-ia-drujba-din-mana-schweighofer-holzindustrie), prin care li se solicită parlamentarilor din Camera Deputaților să nu cedeze amenințărilor corporațiilor din industria lemnului. Trei companii multinaționale – Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger –domină piața românească la achiziția de material lemnos. “În condițiile în care în România se taie peste trei hectare de pădure la fiecare oră, responsabilitatea dispariției pădurilor din țara noastră revine deopotrivă autorităților și marilor companii”, spun, într-un comunicat trimis redacţiei, iniţiatorii acestui proiect.

Motivul petiției – și una din cauzele cererii de re-examinare –,mai spun ei, este limita de 30% impusă prin noul Cod Silvic oricărei companii în procesarea unei specii de arbori din România. “În replică, Holzindustrie Schweighofer a trecut la intimidări adresând o scrisoare oficială României în septembrie 2014. Aceasta amenința cu deteriorarea relațiilor comerciale dintre Austria și România dacă plafonarea nu era eliminată din lege. Amenințările au funcționat: președintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea Codului Silvic adoptat de Parlament în februarie. Legea a fost retrimisă în luna martie Parlamentului pentru rediscutarea amendamentelor impuse de Holzindustrie Schweighofer”, se arată în comunicat.

Prin această petiţie se solicită: stoparea tăierilor ilegale de pădure, menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”, protecția pădurilor virgine, cvasivirgine și a parcurilor naționale, deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri, instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităților locale, realizarea de plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000, finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic, aşa-numita lege a masacrării dreptului de proprietate şi a faunei. Iniţiatorii petiţiei justifică solicitarea fiecărui punct.

Stoparea tăierilor ilegale

ONG-urile semnatare spun că exploatarea forestieră ilegală reprezintă o problemă globală de interes internațional major şi, totodată, o amenințare gravă pentru păduri, întrucât contribuie la procesul de despădurire și de degradare a pădurilor, responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de dioxid de carbon, amenință biodiversitatea și subminează gestionarea pădurilor și dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația aplicabilă. „Aceasta contribuie, de asemenea, la deșertificare și la eroziunea solului și poate exacerba fenomenele meteorologice extreme și inundațiile. În plus, exploatarea forestieră ilegală are implicații sociale, politice și economice, deseori subminând progresul către o bună guvernanță și amenințând mijloacele de subzistență ale comunităților locale dependente de păduri, și poate fi asociată cu conflicte armate.”

Menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului ”Radarul Pădurilor”

Se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate, afirmă iniţiatorii petiţiei, care atrag atenţia că există încă numeroase portiţe de scăpare: „Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul «radarul pădurilor» de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de Poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.” În plus, atrag atenţia că Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată și transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoțire și aferentă codului unic generat. „Diferența dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliția, neavând competențe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal”, explică reprezentanţii societăţii civile.

Protecția pădurilor virgine, cvasivirgine și a parcurilor naționale

ONG-urile iniţiatoare ale petiţiei cer asigurarea unei protecţii eficiente a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România, prin instituirea „Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine”, ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Solicitând ca, pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine să fie incluse în patrimoniul mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi să fie integrate în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.

Deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier 

„Mii de dosare penale pentru săvârşirea infracțiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, se află blocate în sertarele Procuraturii sau DNA-ului, alături de dosarele privind fapte de braconaj, corupţie, retrocedări și puneri ilegale in posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achizițiilor ilegale, ale licitațiilor trucate și ale investițiilor fictive din partea instituţiilor publice”, acuză iniţiatorii petiţiei.

Întărirea instituțiilor cu atribuții de control în silvicultură

Aceştia mai cer creşterea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de îndrumare şi control prin asigurarea dotărilor adecvate, a unui personal dimensionat şi calificat corespunzator, a unor salariilor motivante şi a unor proceduri de control eficiente si transparente.

Elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanțarea Programului National de Împăduriri

Din anul 2011 România nu mai are o Strategie Naţionala Forestieră, avertizează iniţiatorii petiţiei. Adăugând că, fără o strategie asumată, înseamnă că mergem „la întâmplare”, în funcţie de interese şi orgolii de moment.

Aceştia mai spun că uprafaţa împădurită a României este sub media europeană, adică 27 % faţă de 32%, şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea, care este de 40%.

„În ultimii zece ani, media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 de hectare/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a două milioane de hectare, până în 2035. Elaborarea şi finanţarea Programului Naţional de Împăduriri prevăzut de Codul Silvic este o prioritate naţională”, transmit ONG-urile. Subliniind că orice program de împăduriri sau creare a perdelelor forestiere este sortit eşecului atât timp cât subvenţia pentru folosinţa agricolă este de sute de euro/ha, iar pentru folosinţa forestieră este zero. Aceştia mai spune că se impune suplimentarea sumei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală plăţilor directe pentru suprafeţele forestiere.

Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului

Cele 23 de ONG-uri solicită anunţarea în Codul Silvic a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi la creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale. Care să ducă la valorificarea superioară a masei lemnoase, la sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase, la stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă, la instituirea de măsuri antimonopol, la respectarea drepturilor comunităţilor locale, la alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale, la conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu şi la transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.

Plăți compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000

Mai este solicitată instituirea unui sistem funcţional de plăţi compensatorii pentru proprietarii privaţi de pădure, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietari prin restricţiile impuse prin lege, pentru exercitarea rolului de protecţie. „Plata contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie pentru proprietarii de păduri trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu”, se mai arată în comunicat.

Finanțarea adecvată a sectorului forestier pentru menținerea echilibrului între protecție și exploatare

„Pădurea, care este principalul factor creator de mediu sănătos şi de luptă împotriva schimbărilor climatice, este tratată de legislaţia fiscală ca un poluator, fiind impozitată prin taxe de mediu şi taxe pe resurse naturale. În programele de finanţare ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi ale Fondului pentru Mediu, domeniul pădurilor a fost practic exclus”, atrag atenţia reprezentanţii societăţii civile. 
Aceştia afirmă că se impune alocarea adecvată a fondurilor bugetare, extrabugetare şi europene pentru sectorul forestier şi gestionarea adecvată a Fondului pentru Mediu în scopul maximizării rolului protectiv al pădurilor.

Oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic

În forma actuală, spun ONG-urile, Legea vânătorii încalcă principii constituționale privind dreptul de proprietate și prevederi naționale care transpun directive europene. Şi anume, încalcă dreptul de proprietate, prin confiscarea vânatului și activității de vânătoare în favoarea „gestionarilor consacrați” și instituirea de „drepturi de servitute”, de liber acces pentru vânători, nu asigură regimul de protecție pentru cinci specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare, şi nici regimul de protecție pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management și evaluare corespunzătoare.

“Acțiunile platformei de-clic vor continua astfel încât presiunea să fie menținută până când principiile Codului Silvic vor reflecta necesitățile de protecție ale pădurii și sustenabilitatea reală în exploatare, iar aceste principii vor fi transformate în norme eficiente de implementare. Autoritățile din România trebuie să învețe să respecte voința cetățenilor și să uite de atitudinea subordonată corporațiilor din industria lemnului”,  declară Claudia Apostol, campaigner de-clic.ro.

Petiția ”Salvează pădurea”, privind stoparea tăierilor ilegale şi adoptarea Codului Silvic, fără amendamentele prezidenţiale,  este inițiată de platforma de-clic în parteneriat cu următoarele organizații și grupuri de acțiune: 2Celsius, Agent Green, Bankwatch România, Greenpeace România, WWF România, Institutul pentru Dezvoltare și Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliția pentru Mediu, EcoCivica, Asociația E-JUST, Environmental & Social Change UK, Federația Coaliția Natura 2000, Fundația Terra Mileniul III, Asociația Funky Citizens, Grupul de inițiativă civică Sebeș, Asociația Grupul de Intervenție Civică, Mai Mult Verde, NeuerWeg, Nostra Silva, Prima Natura, Rețeaua Mining Watch România, Rețeaua Energy Justice România, România Curată, Asociația România Vie, Asociația T.E.S.L.A, Transilvania Verde, Asociația Brașovul Pedalează.