La Timişoara începe, vineri, Festivalul Julio Cortázar. Un eveniment organizat sub egida Ambasadei Argentinei la Bucureşti.

Evenimentul de deschidere al Festivalului Julio Cortázar, care se va desfăşura în perioada 5 – 9 decembrie, va avea loc vineri, 5 decembrie, ora 12, la Librăria Cărtureşti Mercy, din Piaţa Unirii. Cu această ocazie va fi lansat volumul Ilincăi Ilian, Julio Cortázar y Robert Musil. Consonancias, divergencias y ecos, Ediciones del Orto, Madrid, 2013.

Diana Petruţ, PR Cărtureşti Timişoara, spune că, în deschiderea evenimentului, vor vorbi ES Claudio Perez Paladino, ambasadorul Republicii Argentina la Bucureşti, ES José Miguel Viñals, consulul onorific al Spaniei la Timişoara, ES Rufino Delgado-Montenegro, consulul onorific al Republicii Peru la Timişoara, şi prof. univ. dr. Ciprian Vălcan, prorectorul Universităţii Tibiscus din Timişoara.

Pe perioada Festivalului Julio Cortázar, organizatorii acestui eveniment – Universitatea Tibiscus din Timişoara, Ambasada Republicii Argentina la Bucureşti, Consulatul Onorific al Spaniei la Timişoara, Consulatul Onorific al Republicii Peru la Timişoara şi Librăria Cărtureşti – au adus la Timişoara câteva filme: Circe, o dramă argentiniană, din 1963 (film proiectat vineri, 5 decembrie), Historias de cronopios y de famas, film de animaţie argentinian, din  2013 (proiectat  în 6 decembrie), La cifra impar, dramă argentiniană, din 1960 (film proiectat luni, 8 decembrie) şi Cortázar, film documentar, Argentina, 1994 (proiectat marţi, 9 decembrie). Filmele vor începe la ora 18.30, intrarea fiind liberă.

2014 a fost declarat Anul Cortázar, împlinindu-se centenarul naşterii celebrului scriitor argentinian, care a trăit în perioada 1914 – 1984.

Potrivit Editurii Polirom – care i-a publicat o serie de volume –, Julio Cortázar a debutat în 1938 cu volumul de poeme Prezente. În 1951 i-a apărut volumul de povestiri Bestiar, urmat de Sfârşitul jocului (1956), Armele secrete (1959), Poveşti cu cronopi şi glorii (1962), Toate focurile, focul (1966), Ocolul zilei în optzeci de lumi (1967), Urmăritorul şi alte povestiri (1967), Insula la amiază şi alte povestiri (1971), Octaedrul (1974), Cineva în trecere pe aici (1977), Un oarecare Lucas (1979), Cât de mult o iubim pe Glenda (1980), La vreme nepotrivită (1982), Autonauţii de pe cosmopista (1983) etc., care au impus publicului de pe toate continentele un autor aproape neîntrecut în genul prozei scurte. Pe lângă capo­dopera Şotron (1964), a scris romanele Examenul (1950), Premiile (1960), Fantomas contra vampirilor multinaţionali (1965),62: model de asam­blat (1968), Cartea lui Manuel (1974). A publicat, de asemenea, volume de poezii, teatru şi eseuri. A tradus în spaniola din mari autori precum E.A. Poe, G.K. Chesterton, André Gide, Jean Giono şi alţii. Îndrăgostit de orşsul de pe malurile Senei, îi va dedica acestuia volumele Paris, ritmurile unui oraş şi Paris, esenţa unei imagini (ambele, în 1981). În 1967, Michelangelo Antonioni regiza filmul Blow‑up, inspirat din nuvela lui Cortázar, Funigei.