Alpinistul timişorean Horia Colibăşanu a ajuns cu bine pe Vârful Manaslu, unul din cei mai periculoși munți din lume

"Nu am înotat niciodată atât de mult în zăpadă, în 18 ani de expediții”, a transmis acesta

Horia Colibasanu (2) Foto Arhiva PersonalaEchipa de alpinişti slovaco-română, din care face parte şi timişoreanul Horia Colibăşanu, a ajuns cu bine, ieri, pe Vârful Manaslu, unul dintre cei mai periculoși munți de 8.000 de metri din lume. Expediaţia este făcută fără șerpași și fără oxigen artificial. „A fost cea mai extenuantă ascensiune”, a transmis alipinistul timişorean, la capătul a 13 ore de efort.

 

Horia Colibășanu și alpinistul slovac Peter Hámor au început asaltul Vârfului Manaslu de la altitudinea de 7.100 de metri, pe coasta de nord-est a muntelui, ruta standard, deschisă de japonezi în 1956.

Alpinistul timişorean anunţă că urmează coborârea, care este la fel de importantă ca ascensiunea. Menţionând că o  ascensiune este considerată reușită când alpiniștii ajung în tabăra de bază pe forțe proprii. Cea mai dificilă porțiune a muntelui se întinde între cele două tabere, fiind o zonă cu pereți de gheață, crevase și seracuri, pe care au traversat-o cu bine, la urcare.

Horia Colibasanu spre varful Manaslu Foto Arhiva PersonalaEchipa slovaco-română a ajuns în tabăra de bază pe 14 aprilie și a început să urce spre Vârful Manaslu pe 4 mai. În acest interval de timp, transmite Horia Colibăşanu, alpiniștii au echipat ruta până aproape de tabăra 2, situată la 6.400 de metri altitudine, și au așteptat o prognoză de vreme bună, atât în tabără, cât și în Samagaun, un sat din zona Gandaki, aflat în vecinătatea Muntelui Manaslu. Ninsorile, ceața și lipsa de vizibilitate i-au întors, însă, de câteva ori din drum, alpiniștii preferând să coboare și să aștepte de fiecare dată o fereastră bună de vreme pentru a avansa. „Nu am înotat niciodată atât de mult în zăpadă, în 18 ani de expediții”, a transmis Horia Colibăşanu, prin satelit, în timpul expediției. În plus, ascensiunea s-a făcut fără ajutorul șerpașilor și fără oxigen artificial, considerat doping de federațiile internaționale.

Miza finală a acestei expediții este deschiderea unei rute noi spre vârf, pe fața nordică”, declara, în urmă cu câteva zile, Horia Colibăşanu.

Horia Colibășanu a mai urcat cu succes Muntele Manaslu, în 2006, pe ruta standard, avându-l atunci ca partener de coardă pe spaniolul Iňaki Ochoa de Olza, decedat, doi ani mai târziu, în 2008, în timpul unei expediţii.

Manaslu, care are o altitudine de 8.163 m, este considerat unul dintre cei mai periculoși munți de 8.000 de metri din lume, având o rată de mortalitate de 9,9%, de trei ori mai ridicată decât Everestul (8.848m), cel mai înalt și promovat munte din lume.

Ne aflăm la şase decenii distanţă de primele ascensiuni reuşite ale celor mai înalţi munţi ai lumii. În zilele noastre, doar stilul în care urci mai poate aduce valoare alpinismului mondial”, declara Horia Colibăşanu, al sfârşitul lunii martie, înainte de a pleca în această expediţie care se va încheia la finalul lunii mai, odată cu închiderea sezonului de ascensiuni de primăvară din Himalaya.

Horia Colibășanu, în vârstă de 39 de ani, are în palmares cinci premiere pentru România. A fost primul roman care a urcat pe Annapurna, pe K2 și pe Dhaulagiri, care se află în Top 5 mondial ca rată de mortalitate. Horia Colibășanu este și singurul alpinist român care a primit distincția “Spirit of Mountaineering” (la “Piolets d'Or”, 2009), din partea British Alpine Club, primul și cel mai prestigios club montan din lume.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis