După mai mult de şapte ani de la momentul constatării, prejudiciile de la fostele firme ale omului de afaceri Zaher Iskandarani, dat în prezent în urmărire generală, sunt analizate în instanţă, într-un proces care nu pare să aibă şanse să se încheie prea curând. Astfel, după găsirea cu greutate a unor experţi, acum procesul se află la faza de analizare de obiecţii la expertize, unele formulate de către… Zaher Iskandarani, care încă apare ca urmărit general pe site-ul Poliţiei Române. Important în această cauză e ca, în eventualitatea unor căi ulterioare de atac, procesul să nu se întindă până la prescrierea faptelor.

Un proces de cursă lungă

Este greu de apreciat cât se va întinde procesul în care omul de afaceri sirian Zaher Iskandarani, acum, dat în urmărire generală, este judecat la Tribunalul Timiş, alături de o parte din partenerii săi de afaceri, pentru înşelăciune.

Administraţia Finanţelor Publice Timişoara este parte civilă în acest proces, reclamând un prejudiciu rămas de pe urma unor firme în care a fost implicat fostul om de afaceri sirian, alături de o serie de parteneri.

Este greu de estimat care va fi finalitatea acestui proces, pentru că, deşi în cauză sunt vehiculate prejudicii foarte mari, firmele implicate, cum e, de exemplu, Le Dome Tabacco International SRL, sunt în insolvenţă, fiind reprezentate în instanţă de lichidatorii judiciari. Aspect care ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea reală ca Statul să-şi recuperereze sumele cu care susţine că a fost prejudiciat prin activitatea desfăşurată de aceste societăţi, şi respectiv, inculpaţii din dosar.

În acest sens, relevant este faptul că la începutul acestui an procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a unor persoane din conducerea societăţilor Le Dome Tobacco International SRL şi Alchool Banat Industry SRL , pentru complicitate la tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Procurării spun că în urmă cu şapte ani au fost semnate în fals patru contracte de creditare nereale, prin care societăţile respective erau împrumutate, cu suma totală de 12.500.000 lei, de către Zaher Iskandarani şi unii dintre partenerii săi de afaceri.

Persoanele incriminate, mai spun procurorii, ar fi acceptat înregistrarea contractelor în evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale, deşi aveau cunoştinţă de caracterul lor fals şi de faptul că nu reflectau realitatea.

„Ulterior, aceste contracte au fost folosite de ceilalţi inculpaţi în demersul infracţional desfăşurat de aceştia, prin care au încercat să inducă în eroare Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Timişoara”, susţin procurorii DNA, care menţionează că în anul 2007 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a stabilit în sarcina celor două societăţi comerciale obligativitatea plăţii sumelor de 21.194.909 lei şi respectiv 21.457.950 lei, cu titlu de impozite şi taxe datorate bugetului statului.

„Cu aceste datorii fictive, inculpaţii s-au înscris la masa credală după deschiderea procedurilor de insolvenţă, înlăturând, prin încălcarea dispoziţiilor legale, creanţele garantate ale statului. În acest scop lichidatorul judiciar (trimis în judecată într-un alt dosar instrumentat de DNA) a inversat ordinea de creanţă stabilită de lege, astfel încât, din creditori privilegiaţi, organele fiscale au fost transformate în creditori fără garanţii, fiind atribuită calitatea de creditor privilegiat altor inculpaţi trimişi în judecată în alt dosar instrumentat de DNA”, se menţionează în rechizitoriul procurorilor anticorupţie. Şi acest dosar instrumentat a fost trimis spre judecare la Tribunalul Timiş, cu propunere de menţinere a măsurilor asigurătorii dispuse de procurori.

Expertize realizate cu greutate şi contestate de urmăritul general

În dosarul de înşelăciune instrumentat la Tribunalul Timiş, unde judecata a început în iulie 2014, deşi o parte dintre prejudiciile incriminate sunt aferente unor impozite din 2007, până acum s-a putut remarca faptul că nu a fost deloc simplă găsirea unor experţi contabili care să analizeze faptele incriminate în cauză.

Pe parcursul a patru înfăţişări, derulate pe parcursul acestui an, instanţa a încercat să găsească un expert disponibil, care să termine şi expertiza într-un timp util. Au fost vehiculate trei nume de experţi judiciari contabili, menţionaţi cu iniţiale în desfăşurătorul procesului, pentru a li se respecta confidenţialitatea. În unele cazuri s-a constatat că experţii desemnaţi nu mai activau ca experţi judiciari contabili autorizaţi de Ministerul Justiţiei.

Totodată, instanţa a fost nevoită să analizeze posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în eventualitatea în care se constata că nu se efectuează demersurile necesare în vederea întocmirii raportului de expertiză.

“În general, există suficienţi experţi, dar uneori expertizele durează destul de mult, în unele cazuri motivându-se cu volumul mare de muncă şi aşa mai departe. Sigur, instanţa are la îndemână pârghii pentru a-i motiva să-şi termine expertiză într-un interval de timp rezonabil, inclusiv prin aplicarea de amenzi. Practic, se întâmplă destul de rar ca instanţele să amendeze experţii”, spune avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu.

După finalizarea raportului, în 12 mai, acesta a fost contestat, prin apărătorul ales, după cum consemnează Tribunalul Timiş, de către… Zaher Iskandarani, pe care se presupune că autorităţile îl caută de peste un an de zile. Rămâne de văzut când se vor finaliza demersurile realizate la nivelul instanţei şi dacă vor fi iniţiate căi de atac suplimentare după finalizarea procesului de la Tribunalul Timiş, caz în care s-ar putea analiza şi posibilitatea prescrierii faptelor judecate.

Urmăritul general Zaher Iskandarani, un justiţiabil foarte active

Omul de afaceri timişorean de origine siriană Zaher Iskandarani a fost dat în urmărire generală în aprilie 2014, după ce Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare.

Este, însă foarte activ ca justiţiabil pe la instanţe din Timiş. Un exemplu foarte bun este procesul de pe rolul Tribunalului Timiş înregistrat pe 28 mai 2014, deci după data la care a fost dat în urmărire generală. În acest caz procurorii au pus sechestru asigurător pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme ajunse în insolvenţă, în încercarea de a recupera prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului statului de cele două societăţi comerciale – Le Dome Tobacco International SRL şi Alchool Banat Industry SRL. În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de SRI.

Anul trecut, în acest proces, a fost solicitată o amânare, după cum consemnează portalul just.ro, “pentru pentru pregătirea apărării de către apărătorul ales al inculpatului I.Z. şi pentru numirea unui interpret de limba arabă pentru inculpaţii I.Z. şi J.F.” Lucru de natură să arate că urmăritul general Zaher Iskandarani şi-a angajat avocat care să-l reprezinte şi, în numele său, a fost solicitat şi interpret pentru limba arabă, deşi trăieşte de zeci de ani în România şi ştie bine limba română.

Pe site-ul Poliţiei Române, la categoria „Most Wanted”, omul de afaceri Zaher Iskandarani, condamnat pentru evaziune fiscală, a ajuns să fie plasat pe primele poziţii. Poliţia Română susţine că „există date că se află pe raza municipiului Bucureşti la o locaţie necunoscută. Condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală.”

Sirianul a fost trimis în judecată de către DIICOT, în urmă cu opt ani, alături de alţi doi cetăţeni de origine arabă, pentru contrabandă, constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi folosirea fără drept a unei mărci. Acţiunea procurorilor DIICOT s-a declanşat după descinderile care au avut loc la fabrica de ţigări, deţinută de Iskandarani în Săcălaz şi unde au fost descoperite importante cantităţi de tutun vrac, timbre falsificate şi pachete cu ţigări purtând mărcile Marlboro şi LM.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe cei trei inculpaţi, în octombrie 2012, însă magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au condamnat ulterior la închisoare, cu executare. Şi dacă alţi inculpaţi din dosar s-au predat şi vor sta după gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsă de cinci ani, este de negăsit. Tot prin hotărâre judecătorească, cei trei trebuie să plătească la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.  Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânări, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care a fost anchetată reţeaua de evaziune fiscală în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 până în 2012.

Pe lângă faptul că risca să atingă un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaşi instanţe, dosarul a adunat şi o colecţie impresionantă de amânări, care mai de care mai originale.

Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaţilor  şi pentru lipsă de apărare. În 2009, a fost invocată lipsa de procedură, seria de amânări fiind finalizată cu o amânare cauzată de “imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor,  din motive obiective”, fără a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive. Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reţea au intrat în insolvenţă sau au ajuns în stare de lichidare.