Doina Ruşti citeşte, la Cartea de nisip, din „Manuscrisul fanariot”

Doina Rusti Foto doinarusti.roLa Librăria Cartea de Nisip, Doina Ruşti va citi, joi, 7 mai, de la ora 18, fragmente din noul său roman, Manuscrisul fanariot, apărut de curând în colecţia Fiction Ltd. a Editurii Polirom, şi în format digital.

 

Are 17 ani şi nu-şi doreşte decât libertatea de a face ce vrea cu viaţa lui. Aşa că, într-o zi de aprilie a anului 1790, părăseşte Salonicul, oraşul natal, ca să ajungă în cel mai bun loc din lume: Bucureşti. Unde cunoaşte iubirea, hainele de lux, bucătăria brâncovenească şi, mai ales, feţele neştiute ale libertăţii, într-o lume compusă din boieri veliţi, robi şi negustori de sclavi. Povestea lui a ajuns până la noi, consemnată pe o filă, care poartă încă parfumul Epocii Fanariote”, spun, despre această carte, editorii.
Eugen Negrici consideră Manuscrisul fanariot ca fiind o carte fastuoasă, de o senzualitate molipsitoare. „Este un poem închinat Bucureştiului fanariot, o urbe, sau mai bine-zis o încropeală urbană, care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasa asaltata în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi melancolii fără nume”. Dacă ar fi atât şi tot ar fi de-ajuns. „Dar povestea despre o iubire imposibilă şi care sfărâmă cutumele, pe care ne-o spune, sprijinită pe documente şi cu talentu-i binecunoscut, Doina Ruşti, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii care îl aruncă în perplexitate chiar şi pe criticul cu bune cunoştinţe istorice”, mai spune Eugen Negrici.

Doina Ruşti, profesor universitar şi scenarist, este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în nouă limbi, invitată la numeroase târguri şi evenimente internaţionale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă şi construcţie solidă, cele mai multe apărute la Polirom. De exemplu, Zogru, apărut în 2006 şi reeditat în 2013, în colecţia Top 10+, Fantoma din moară (2008), un roman amplu despre comunismul românesc, distins cu Premiul pentru Proza al USR, şi Lizoanca la 11 ani (2009), recompensat cu Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane.

 

Print Friendly, PDF & Email