Doina Jela, cunoscută jurnalistă, editoare, traducătoare şi scriitoare, coordonatoare a colecţiei „Procesul comunismului”, de la Editura Humanitas, va veni la Timişoara, pentru a-şi lansa cel mai recent volum.

Doina Jela îşi va lansa la TimişoaraVilla Margareta, un roman în cadrul căruia ficţiunea şi realitatea se contopesc într-o poveste emoţionantă şi tulburătoare, anunţă Ana-Maria Tăbarcă, redactor de promovare la Editurile Polirom şi Cartea Românească.

Lansarea cărţii este organizată de Polirom, editorul romanului Doinei Jela, la Librăria Esotera (str. Lucian Blaga nr. 2), miercuri, 16 martie, de la ora 18. Invitaţi la eveniment, alături de autoare, sunt Brînduşa Armanca, Smaranda Vultur şi Cornel Ungureanu.

Reprezentanţii Polirom spun că atunci când Doina Jela s-a hotărât să scrie un „jurnal de lăsare la vatră”, în haosul şi agitaţia din redacţia editurii unde lucrează şi-a făcut apariţia Rafael, o veche cunoştinţă de-a sa, care i-a lăsat un manuscris misterios, în vederea publicării. „Din acest moment, pe măsură ce îl citeşte pentru a-i face un referat, paginile din jurnalul ei se împletesc cu cele din manuscrisul lui Relu-Rafaelu, iar ceea ce era iniţial o obligaţie, personală şi de serviciu deopotrivă, devine o veritabilă provocare, pe măsură ce descoperă că personajele sunt reale şi, mai mult, că le cunoaşte. Vlad Cernescu, Letiţia, Ioana, Valeria şi Rafael sunt aduşi laolaltă de repartiţia ca profesori la un liceu dintr-o comună de pe malul Dunării, nu cu mult timp înainte de Revoluţie. Poveştile lor se întretaie, legături nebănuite ies la iveală, iar micile istorii personale se prelungesc până în prezent şi compun istoria mare a ultimului sfert de veac, având în centru Villa Margareta, un loc al pasiunii înflăcărate, dar şi al marilor dezamăgiri”, mai spun reprezentanţii Polirom.

Adriana Bittel spune căVilla Margareta este dovada că Doina Jela e un romancier cu suflu vast, „care se încumeta să povestească, pe fundalul evenimentelor trăite de romani din 1989 până acum, despre nevoia de a fi autentici şi a ne accepta aşa cum suntem, despre frică şi curaj, despre idealisme şi compromisuri, despre vină şi dostoievschiana ispăşire. Foarte reuşite sunt şi descrierile peisajului dobrogean, ale satelor şi naturii din zona mării şi Deltei, dar şi punctele nodale ale spaţiului pe care se desfăşoară poveştile imbricate, precum Villa Margareta, o baracă de grăniceri dezafectată, devenită simbolic un spaţiu al adevărului, un refugiu şi o ascunzătoare, şi în care se descâlcesc în final capcanele narative.”

Doina Jela este jurnalistă, editoare, traducătoare şi scriitoare. A coordonat colecţiile „Procesul comunismului”, de la Editura Humanitas, şi „Actual”, de la Curtea Veche Publishing.

A fondat Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România, filiala românească a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni cu sediul la Bruxelles.

A contribuit la numeroase volume colective: Vânzătorul de enigme (1993), Analele Sighet (1997, 1998, 1999, 2001, 2002), Cum era? Cam aşa… (2006), Cartea cu bunici (2007), Războiul de 30 de zile (2007). Dintre volumele publicate, Cazul Nichita Dumitru. Încercare de reconstituire a unui proces comunist (1995), Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat (1998, 2004), Drumul Damascului. Spovedania unui fost torţionar (1999, 2002; carte ecranizată de Lucian Pintilie, în După-amiaza unui torţionar, 2001), Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste (2001), Afacerea Meditaţia Transcendentală (în colaborare cu Cătălin Strat şi Mihai Albu, 2004), Ungaria 1956: revolta minţilor şi sfârşitul mitului comunist (volum coordonat în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, 2006), O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008). La Editura Polirom, Doina Jela a mai publicat Telejurnalul de noapte (1997, ed. a II-a, Vremea, 2005).

Foto: Epoch Times