Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară solicită autorităţilor ştiiinţifice reanalizarea lucrării de doctorat a lui Victor Ponta, în baza depunerii la dosar a patru noi fişe. Care, spun reprezentanţii GRAUR, aduc dovezi referitoare la alte patru lucrări plagiate.

O nouă solicitare de constatare şi sancţionare a plagiatului

Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR) continuă demersurile menite să determine tranşarea legală a situaţiei plagiatului săvârşit de Victor Ponta în elaborarea tezei sale de doctorat cu tema „Curtea Penală Internaţională”, susţinută în 2003, lucrare al cărei conducător ştiiinţific a fost Adrian Năstase.

Potrivit informaţiilor oferite de profesorul universitar Dorin Isoc, preşedintele GRAUR, în atenţia Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării şi Inovării, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, au fost depuse, la începutul acestui an, noi solicitări de redeschidere a cazului. Probe noi, care fac referiri la patru lucrări ştiinţifice care au fost plagiate în cuprinsul tezei de doctorat. În aceste condiţii, GRAUR solicită reanalizarea cazului.

Şi aceasta întrucât, din 2012, în pofida administrării de probe elocvente, autorităţile ştiinţifice competente au ignorat, caracterul de plagiat al lucrării. Mai mult, până în acest moment, starea lucrării publicate şi starea titlului ştiinţific acordat atunci lui Victor Ponta au rămas neschimbate, în pofida gravităţii acuzelor, care fac referire la nesocotirea unor norme etice şi la furt intelectual.

Patru lucrări, plagiate

În solicitarea de iniţiere a procedurii vizând constatarea şi sancţionarea plagiatului în cazul tezei de doctorat semnată de Victor Ponta, reprezentanţii GRAUR menţionează şi că, în constatările anterioare ale CNECSDI, nu s-a ţinut cont de informaţiile incluse în raportul Comisiei de expertiză a Universităţii Bucureşti, care făceau referire la încălcarea principiilor eticii, integrităţii şi conduitei în activitatea de cercetare şi nici de prevederile Legii 8/1996, privind drepturile de autor. De asemenea, potrivit concluziilor din raportul Comisiei de Etică Universităţii Bucureşti, lucrarea nesocoteşte şi prevederile cuprinse în Carta Universităţii Bucureşti şi în Codul de etică al Universităţii Bucureşti.

Documentele depuse de reprezentanţii GRAUR, în 23 ianuarie anul acesta, conţin, potrivit prof. univ. dr. Dorin Isoc, pe lângă solicitările de iniţiere a procedurii de constatare şi sancţionare a plagiatului, şi fişe ale suspiciunii de plagiat, care documentează cu dovezi faptul că teza de doctorat a lui Victor Ponta reprezintă un plagiat al mai multor lucrări ştiinţifice publicate anterior. Lucrările la care se face referire în documentele depuse sunt semnate de autorii Vasile Creţu (Drept internaţional penal, Editura Societăţii Tempus România, 1996), Dumitru Diaconu (Curtea Penală Internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Back, 1999), Ion Diaconu (International Criminal Court – A new stage, Institutul Român pentru Studii Internaţionale „Nicolae Titulescu”, 2002) şi, respectiv, Victor Duculescu (Cuvânt înainte la lucrarea aparţinând lui D. Diaconu, Curtea Penală Internaţională. Istorie şi realitate, Editura All Back, 1999).

GRAUR solicită reanalizarea tezei de doctorat şi retragerea titlului ştiinţific

Solicitarea de iniţiere a procedurii de constatare şi sancţionare a plagiatului depusă de GRAUR este însoţită de patru fişe ale suspiciunii de plagiat, întocmite pentru fiecare dintre cele patru lucrări autentice în parte. În cuprinsul solicitării de iniţiere a procedurii se solicită Consiliului Naţional de Etică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică să facă uz de atribuţiile specifice, pentru a constata încălcarea condiţiillor legale de acordare a titlului de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate şi să dispună reconvocarea, la nivelul Universităţii Bucureşti, a unei comisii de reanalizare a acestei teze.

„Vă solicităm prin prezenta(…): a) să constataţi existenţa faptei de plagiat în teza depusă şi susţinută de dl. Victor Ponta (…) d) să procedaţi la sesizarea organelor abilitate în legătură cu fapta de fals prin depunerea unei teze plagiate cu scopul obţinerii unui titlu ştiinţific, e) să dispuneţi reconvocarea, la nivelul Universităţii Bucureşti, a unei comisii de reanalizare a tezei de doctorat, de rang şi competenţă similară comisiei de analiză a tezei de doctorat prin care s-a decis susţinerea publică şi acordarea titlului ştiinţific, comisie ştiinţifică care să se pronunţe asupra retragerii titlului ştiinţific acordat în condiţii frauduloase”, este menţionat în solicitarea depusă de GRAUR. Tototodată, mai este solicitată şi anularea deciziei nr. 879/18 iulie 2012, care făcea referire la respingerea solicitării de iniţiere a procedurii de constatare şi sancţionare a plagiatului, în baza unei invocate lipse de probe şi emiterea şi publicarea unei decizii corecte în cauză.

Zid instituţional, politic şi legislativ pentru apărarea lui Victor Ponta

În raportul elaborat în 2012, de către CNECSDI, se precizează, printre altele, că „teza de doctorat a fost susţinută în Catedra de Drept Public din cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti în data de 1 aprilie 2003, în prezenţa unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuţ, prof. dr. Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu Şaguna şi alţi specialişti de renume care au apreciat valoarea lucrării”. 

În plus, este menţionat în argumentaţia CNECSDI, care a formulat, în 2012, decizia potrivit căreia fapta de plagiat nu se confirmă, „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta şi-ar fi însuşit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparţineau şi le-ar fi prezentat drept contribuţii personale sau originale”.

De altfel, din momentul în care au fost furnizate public dovezi concludente cu privire la caracterul de plagiat al lucrării de doctorat a lui Victor Ponta, au existat mai multe demersuri, la nivelul factorilor politici sau a unor oficiali din Educaţie, menite să facă zid pentru protejarea de răspundere a acestuia. Şi aceasta în condiţiile în care evaluarea Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, făcută publică în 2012, releva că teza de doctorat a acestuia este un plagiat, lucrarea fiind copiată în succesiune, în proporţie de mai mult de o treime.

Anterior acestui moment, şi Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Unversitare emisese, în 29 iunie 2012, un verdict de plagiat. Ulterior, însă, ministrul Educaţiei de la acea vreme, Liviu Pop, a schimbat intempestiv regulamentul de funcţionare şi componenţa CNATDCU, astfel încât să nu mai permită acestui organism să se pronunţe asupra caracterului de plagiat al unei teze de doctorat.

Apoi, în 19 iulie 2012, Consiliul Naţional de Etică din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale a decis că lucrarea de doctorat nu este un plagiat. Actualul ministru al Educaţiei,Sorin Cîmpeanu, a făcut parte, începând cu luna iunie 2012, din Consiliul General al CNATDCU, devenind parte din acest organism după reorganizarea sa, dispusă de ministrul interimar din acel moment al Educaţiei, Liviu Pop, chiar în contextul discuţiilor despre plagiatul premierului.

În pofida dovezilor administrate, care probau furtul intelectual, şi sfidând numeroasele solicitări de demisie venite din partea societăţii civile şi a mediului academic, Ministerul Educaţiei, singura autoritate în măsură să îi retragă titlul ştiinţific, nu i-a retras premierului titlul de doctor.

Mai mult, deşi a fost formulată şi o plângere penală împotriva premierului, Parchetul General al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dispus, în mai 2013, neînceperea urmăririi penale, motivându-şi decizia prin aceea că “fapta nu există”. Rezoluţia Parchetului General, prin care a fost dispusă neînceperea urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracţiunii prevăzute de articolul 141 din Legea 8/1996, privind dreptul de autor şi drepturile conexe, modificată, a fost emisă în data de 16 mai 2013.