În colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom a apărut, zilele acestea, un nou volum care poarră semnătura lui Ioan T. Morar: romanul Sărbătoarea corturilor. Pe care Mircea Mihăieş îl consideră „cea mai bună carte a sa de până acum, o tulburătoare analiza cu o miză neobişnuit de înaltă – un excepţional roman al mărturisirilor care mântuiesc.”

Acţiunea romanului Sărbătoarea corturilor este plasată în România anilor 1980, când membrii unui grup coral specializat în cântări bisericeşti cauta să scape din robia unor confesiuni care nu-i mulţumesc, în încercarea de a descoperi adevărata credinţă.

„Aparţinând iniţial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventişti, iar în cele din urmă se circumcid şi se convertesc la iudaism – spun editorii cărţii. Astfel ajung să emigreze în Israel, unde fiecare se descurcă cum poate. Însă Jac, Corneliu şi Beni, cei trei conducători şi ultimii reprezentanţi ai grupului, nu îşi găsesc nici aici liniştea sufletească: Beni ajunge să îmbrăţişeze doctrina mesianică, devenind rabin, în vreme ce Jac şi Corneliu se întorc, după 1990, în România, unde pun bazele unui cult iudeo-creştin, «Sărbătoarea Corturilor», convinşi fiind, după ani de peregrinari, de un singur lucru: «Nu contează dacă rătăcim sau nu. Dumnezeu ne va găsi oriunde Îl căutam».”

Mircea Mihăieş spun despre Sărbătoarea Corturilor că descrie o experienţă radicală a alterităţii ca identitate găsită, asumată şi iarăşi pierdută. „Cum să-ţi construieşti, cu alte cuvinte, propria fiinţă, propriile adâncimi spirituale sacrificându-ţi (inclusiv prin suferinţa fizică) datele banale, comune, concrete ale existenţei. Personajele lui Ioan T. Morar sunt nişte iluminaţi profunzi şi naivi totodată, străini şi familiari, de aici şi de acolo, care absorb creştineşte literă şi spiritul religiei iudaice”, afirmă Mircea Mihăieş. Adăugând că romanul propune o modalitate inedită a eternei lupte dintre Bine şi Rău (acesta din urmă având chipul concret al instituţiei represive a comunismului, Securitatea, al delaţiunii, al trădării, al urii şi şantajului, dar şi al demonilor interiori, ai neaşezării omului în lume), dintre trăirea religioasă şi cea profană.

Romanul Sărbătoarea corturilor va fi lansat în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest 2016, sâmbătă, 4 iunie, la Standul Editurii Polirom.

Ioan T. Morar, originar din Şeitin, judeţul Arad, a absolvit în 1981, ca şef de promoţie, Facultatea de Filologie a Universităţii din Timişoara, Secţia română-franceză.

În perioada 1981 – 1986 a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Industrial „Textila”, din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor Viaţa studenţească şi Amfiteatru.

După 1989 lucrează la Cuvântul şi Alianţa Civică. În anii 1990 – 1991 este redactor-şef la Varietăţi, emisiunea TVR, de unde pleacă prin demisie. Este membru fondator al Academiei Caţavencu. Din toamna anului 2004 până în 2009 este şi senior editor la Cotidianul. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activând, până în 1996, în grupul Divertis.

În 2010 a fost numit consul general la Marsilia, funcţie din care a fost schimbat în 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A publicat volumele de versuri Vară indiană (Albatros, Bucureşti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), Fumul şi spada (Cartea Românească, Bucureşti, 1989), Şovăială (Brumar, Timişoara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), Neruşinarea (Brumar, Timişoara, 2003) şi Paloarea (Brumar, Timişoara, 2010). Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză, polonă, spaniolă şi maghiară, în antologii şi reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat Lindenfeld (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013, roman distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Negru şi Roşu (2013, roman nominalizat la Premiul „Cartea anului 2013”, acordat de revista România literară) şi Cartea de la capătul lumii (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2015).