O ecluză care datează din perioada austro-ungară – vestigiu care, evidenţiat, s-ar putea dovedi de folos Timişoarei în competiţia pentru cucerirea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 – este pusă în pericol, avertizează un consilier local P.D.L. şi un arhitect. Aceştia mai spun că ecluza descoperită în zona şantierului din Piaţa 700, acolo unde se lucrează la o nouă parte a ansamblului imobiliar City Business Center, este pusă în pericol de interese imobiliare.

Nesocotirea istoriei

Consilierul local P.D.L. Simion Moşiu, susţinut de arhitectul Valentin Luca, acuză că “un pumn de arginţi” şi numeroase interese de natură politică şi imobiliară ar fi motivele care i-ar fi determinat pe investitorul imobiliar Ovi­diu Şandor şi pe arhitectul Vlad Gaivoronschi să îşi reconsidere de­claraţiile din vară, referitoare la posi­bilitatea conservării în totalitate a eclu­zei descoperite în timpul săpăturilor făcute pentru ridicarea încă unui corp de clădire în perimetrul Pieţei 700.

Arhitectul Valentin Luca averti­zea­ză că demolarea ilegală a monumente­lor reprezintă un caz penal şi că pe şan­tierul CBC ar fi căzut deja sub lamele buldozerelor, fără niciun fel de autoriza­ţie de demolare, mai multe contragărzi.

Simion Moşiu mai spune că între declaraţiile date în vară de managerul City Business Center şi aşteptarea de acum a unei soluţii care să vină dinspre Direcţia de Patrimoniu a Ministerului Culturii par să se fi îngrămădit o sumă de interese care nu mai au însă nicio legătură cu apărarea intereselor patri­moniale ale oraşului. Confruntat cu ne­voia de a gestiona integrarea în ansam­blul CBC a unui astfel de vestigiu istoric valoros, datând aproximativ de la 1726, din vremea lui Eugeniu de Savoya, Ovi­diu Şandor a propus câteva soluţii po­sibile: conservarea arheologică totală a sitului, care are o suprafaţă de 29 m/18 m, păstrarea parţială a acestuia în subsolul viitoarei clădiri, în zona par­cajului subteran, ori translatarea celei mai mari părţi a ansamblului cu 30 de metri pe direcţia est şi expunerea într-o piaţetă pe care proiectul o prevede pentru realizare. Soluţie pentru care, de altfel, şi-a şi manifestat preferinţa, deşi a estimat un cost ridicat pentru materializarea în sine.

În august, reaminteşte Simion Moşiu, Ovidiu Şandor vorbea despre discuţiile purtate cu reprezentanţii Ministerului Culturii, care “dovedeau interesul predilect al investitorului pen­tru una dintre soluţii”. “În acest mo­ment, purtăm discuţii cu experţii Mi­nisterului Culturii, urmând ca domniile lor să decidă cu privire la varianta aleasă. Dorinţa noastră este aceea de a păstra o bună parte din stăvilar în cadrul amplasamentului City Business Center, expunându-l publicului în pia­ţeta ce se va forma între clădirile noas­tre. Deşi este o soluţie costisitoare, dar şi destul de dificilă din punct de vedere tehnic, presupunând translatarea acestui stăvilar, ar avea marele avantaj de a transforma spaţiul public exterior într-un mic fragment muzeal în aer liber, aşa cum există în alte oraşe eu­ropene cu o istorie bogată, şi de a asi­gura accesul unui public generos”, s-a pronunţat atunci Ovidiu Şandor.

Tot în vară, Alexandru Szent­mi­klosi, arheolog în cadrul Muzeului Banatului, declara că, în urma lucrări­lor întreprinse pe şantier, a fost dezve­lită partea inferioară a unor fortificaţii, precum şi a unuia din stăvilarele care au reglat scurgerea apelor Canalului Bega prin şanţurile de apărare ale fos­tei cetăţi a Timişoarei. “Ansamblul des­co­perit are o însemnătate din punct de vedere al cercetării arhitecturii milita­re de secol XVIII şi poate satisface cu­riozităţile timişoreanului iubitor de is­torie locală şi ale turiştilor care ne vi­zitează urbea”, mai spunea Alexan­dru Szentmiklosi.

Responsabilul ştiinţific al cerce­tării arheologice, dr. Ovidiu Bozu, aprecia la rândul său că descoperirea are un caracter unic în ţară şi, foarte posibil, şi în plan european.

Potrivit lui Simion Moşiu, soluţia împotriva distrugerii acestui obiectiv istoric care a rezistat vreme de 300 de ani ar putea-o reprezenta cedarea situ­lui către Municipalitate, care să îl re­construiască aşa cum a fost. Acesta atenţionează, făcând referire la preve­derile articolului 217 Cod Penal, asu­pra implicaţiilor legale ale unui abuz împotriva unui sit cu o asemenea rele­vanţă istorică. “Dacă răspunsul Minis­terului Culturii va fi cel agreat de in­ves­titor, atunci se va ajunge la demo­lare şi la mutarea întregului ansamblu în piaţă, ceea ce echivalează cu trans­formarea lui într-o machetă”, motivea­ză Simion Moşiu nevoia unei inter­venţii prompte a autorităţilor în scopul conservării intacte a vestigiului, exact pe locul în care a fost descoperit. 

Arhitect Luca: “Au fost preveniţi cu privire la ce aveau să descopere acolo”

Arhitectul Valentin Luca îl învi­nuieşte pe arhitectul proiectului, Vlad Gaivoronschi, de practicarea unui dublu discurs, invocând cursul de ge­nius loci pe care Vlad Gaivoronschi îl ţine cu studenţii anului II de la Facul­tatea de Arhitectură, la care îi învaţă despre unicitatea spiritului fiecărui loc în parte şi însemnătatea conservă­rii elementelor de patrimoniu: “Eu am o întrebare pentru domnul Gaivo­ron­schi: mutând şi masacrând acest mo­nument istoric ce se întâmplă cu ge­nius loci, pe care dânsul îl predă cu atâta vervă?”

În plus, spune Valentin Luca, “nu au cum să fie surprinşi, pentru că le-am arătat harta şi au fost preveniţi cu privire la ce aveau să descopere acolo”.

Acesta arată că o suprapunere a hărţilor care redau amplasarea ansam­blurilor de interes istoric pentru Timi­şoara cu vederea realizată din satelit a zonei în care avea să se construiască proiectul CBC a avut loc când au în­ceput lucrările de construcţie la primul corp de clădire, în 2006. Valentin Luca susţine că există mai multe hărţi, una dintre ele o hartă militară a cetăţii Ti­mişoarei, datând din 1808, şi care în­făţişa cele mai importante elemente de apărare ale cetăţii. “(…) Acestor doi domni să le fie foarte clar: acest sit nu aparţine nici familiei Şandor, nici fami­liei Gaivoronschi. Acest sit aparţine unei familii mult mai mari, care se chea­mă familia Timişoarei. Şi eu ca timişorean n-am absolut niciun chef să-i las pe aceşti domni să-şi bage excavatoarele în acest sit, cum au făcut din 2006 până acum (…) Dânşii spun că au avut autorizaţie. N-au avut autorizaţie. Au avut doar o descărcare arheologică. Dar descărcarea arheologică nu ţine loc de autorizaţie de demolare. Vorbim aici de două – trei contragărzi care au fost construcţii, au fost edificii, care s-au demolat fără autorizaţie de demola­re. Demolarea ilegală a unui monu­ment este caz penal”.

Reprezentantul CBC: “Un fals subiect”

L-am contactat pe Ovidiu Şan­dor, pentru  un punct de vedere. Omul de afaceri a refuzat să dea vreo expli­ca­ţie, îndrumându-ne înspre reprezen­tantul său, Daniel Crainic. Acesta declară că lucrările pe şantier stagnea­ză, în aşteptarea pronunţării unei solu­ţii din partea Direcţiei de Patrimoniu a Ministerului Culturii: “În acest mo­ment pe şantier nu se efectuează nicio lucrare. Nu este vorba acolo de nicio demolare. Oricare dintre soluţii ar fi selectată, lucrarea se va efectua pe cheltuiala antreprenorului, pentru că statul român nu îşi permite să suporte costurile unei astfel de lucrări”.

Arhitect Gaivoronschi: “Mumificarea monumentelor istorice este desuetă”

Arhitectul Vlad Gaivoron­schi îl acuză pe Valentin Luca de faptul că “nu cunoaşte legi­le” şi că informaţia potrivit că­reia s-ar fi efectuat lucrări de de­molare în mod ilegal pe şan­tierul de la CBC este eronată. De aseme­nea, afirmă că Valen­tin Luca nu ar fi avut nicio în­tâlnire oficială cu Ovidiu Şan­dor şi că episodul suprapunerii unei hărţi “realizate vag” de Valentin Luca peste reprezen­tarea din satelit a zonei a exis­tat, dar fără ca arhitectul Luca să aibă o calitate oficială în pro­iect. “Procedurile legale s-au res­pec­tat. Acolo s-a descoperit un dispozitiv hidrotehnic. Au fost anunţaţi repre­zentanţii Mu­zeului Banatului şi s-a făcut des­cărcarea arheologică. (…) Exis­tă această idee a domnului Luca legată de vechea cetate şi de trans­for­mareaTimişoarei într-un oraş de tip Dis­ney. Nu poţi însă să mumifici un mo­nu­ment, mumificarea monumen­telor is­torice este desuetă. În secolul XXI toa­tă lumea se raportează la vectorii economici, nimeni nu opreşte astfel de procese economice şi investiţionale. Au fost anunţaţi reprezentanţii mu­zeu­­lui, s-a documentat, s-a rele­vat şi s-a des­cărcat arheologic. Procedurile legale au fost res­pectate”, contraatacă Vlad Gaivoronschi. Acesta ameninţă că analizează, împreună cu Ovidiu Şandor, posibilitatea de a acţiona pe căi legale împotriva arhitectului Valentin Luca.      

Directorul Muzeului Banatului: “Regulile au fost respectate de către investitor”

Contactat telefonic pen­tru a oferi detalii legate de etapele săpăturilor arheologice parcurse până în pre­zent, di­rectorul Muzeului Banatului, Leopold Ciobotaru, susţine că pe şantierul de la CBC “re­gulile de lucru au fost res­pectate, iar domnul Şandor s-a dovedit prudent şi a înştiinţat, imediat după descoperire, au­torităţile”.

Acesta mai spune că po­tenţialele soluţii privind con­tinuarea lucrărilor se află spre analiză pe masa Direcţiei de Patrimoniu a Ministerului Cul­turii: “În acest moment, însă, decizia aparţine Direcţiei de Patrimoniu de la Ministe­rul Cul­turii, care analizează pro­pune­rile înaintate”.