Problema poluării industriale din Timişoara este readusă în actualitate de o serie de dezbateri publice şi interpelări, care solicită noi verificări şi acţiuni pentru limitarea infestării aerului cu compuşi volatili şi praf. Ministerului Mediului i-a fost solicitată în regim de urgenţă realizarea unui studiu independent, finanţat cu bani de la buget, care să reflecte fidel situaţia din municipiu.

Poluarea olfactivă, subiectul unui nou proiect de lege

Un grup de iniţiativă din Timişoara, format din oameni nemulţumiţi de gradul de poluarea olfactivă din oraş, a propus iniţierea unui proiect de lege privind monitorizarea şi măsurarea mirosurilor. Pe scurt, o Lege a mirosului.

Iniţiatorii consideră că o problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale UE, este disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau activităţi zootehnice, situate în vecinătatea zonelor rezidenţiale şi care afectează calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei din aceste zone: “Aceasta pentru că poluarea olfactivă este de cele mai multe ori însoţită de prezenţa unor substanţe sau pulberi care afectează direct sănătatea oamenilor.”

Unul dintre iniţiatorii acestui proiect, preşedintele Asociaţiei Proprietarilor din Timişoara, unul dintre iniţiatorii acestui proiect, Rodica Militaru, spune că, în absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv: “Apare astfel necesitatea stringentă a iniţierii unui proiect legislativ referitor la monitorizarea şi măsurarea mirosurilor.”

În acelaşi context, s-a solicitat punerea la dispoziţia cetăţenilor a unui număr de telefon, gen telverde (apelabil nonstop), pentru raportarea disconfortului olfactiv şi mediatizarea acestui număr de telefon, măsuri graduale care se dispun în cazul depăşirii pragului admis, mergând până la dispunerea opririi din activitate a poluatorului identificat, acreditarea a cel puţin un laborator naţional pentru măsurarea mirosurilor şi asigurarea confidenţialităţii, faţă de operator, a momentului realizării măsuratorilor.

“Ca principiu general, în aglomerările urbane mari, poluarea aerului accentuează afecţiunile respiratorii, în special la persoanele predispuse spre astfel de boli”, ne-a declarat Simona Măceşanu, medic pneumolog timişorean.

Un raport independent, solicitat Ministerului Mediului

Totodată, prin intermediul unei interpelări parlamentare recente, Ministerului Mediului i se solicită efectuarea unui studiu care să constate nivelul de poluare cu compuşi organici volatili din zona vizată, respectiv să identifice factorul poluant. “Având în vedere situaţia critică şi ameninţarea la adresa sănătăţii publice, pe care o implică fenomenul poluării, este necesar ca studiul să fie realizat în regim de urgenţă, de un laborator independent, recunoscut la nivel international”, se mai arată în interpelare.

Totodată, se menţionează că “pentru asigurarea echidistanţei şi a certitudinii neutralităţii în prezentarea obiectivă a situaţiei de fapt, studiul în cauză trebuie să fie contractat şi bugetat de către autoritatea publică de mediu.”

Ministerul Mediului mai este sesizat că, de mai bine de nouă ani, peste 50.000 de locuitori ai cartierelor Arad, Lipova, Calea Lugojului şi Zona Modern, din Timişoara, se confruntă nu doar cu o degradare continuă a calităţii vieţii, ci chiar cu o expunere la factori poluanţi cu un ridicat grad de risc cancerigen. Este invocat în acelaşi context şi un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitor la poluarea industrial atmosferică, conform căruia “Timişoara este pe locul 5, după Sarajevo, Tetovo, Skopye şi Plovdiv, cunoscute drept cele mai poluate oraşe din sud-estul Europei.”

Reprezentanţilor Ministerului Mediului li s-a mai adus la cunoştinţă pe aceeaşi cale că, pe parcursul acestor ani, s-au realizat mai multe analize efectuate de laboratoare independente care au relevat un nivel de poluare mult peste limitele admise: “Relevant în acest sens este raportul firmei Lajedo Ploieşti care a constatat depăşiri de peste 50 de ori ale limitelor maxime admise de acetat de butii, metil cetonă şi butanol.”