Printre “proiectele nemuritoare” ale Timişoarei se numără de ani buni şi completarea inelului de centură, necesară pentru ca traficul greu să fie deviat complet, iar autoturismele aflate în tranzit să nu mai fie nevoie să intre în oraş. Din păcate, în ciuda asigurărilor care vin periodic de la Bucureşti, centura Timişoarei nu pare să treacă de stadiul de proiect “în devenire.”

Asigurări pentru următorul cincinal

Speranţele timişorenilor legate de completarea inelului de centură continuă să aibă un “orizont de aşteptare” destul de lung, judecând după ultimele declaraţii oficiale pe această temă.   

„Centura Timişoarei va fi prinsă la întocmirea bugetului pe 2014, ea este prinsă în proiectul de buget 2014-2020. Părerea mea e că se va şi realiza. În cazul centurii de Nord-Est este demarată procedura de pregătire a documentaţiei necesare. Sper să fie realizată şi centura de Nord, până în 2020, pe acelaşi program. Până astăzi este aprobat la finanţare tronsonul de centură Sud – Ghiroda- Sânmihai – Utvin – se lucrează la documentaţie”, a declarat zilele trecute preşedintele Consiliului Judeţean Timiş Titu Bojin.

Astfel, deocamdată există doar promisiuni că în următorii cinci ani această investiţie s-ar putea finaliza. Pentru a avea un inel complet, Timişoara mai are nevoie de circa 50 de kilometri de şosea, care ar face din Timişoara un oraş cu un trafic mult mai lejer şi mult mai puţin poluat. În ciuda promisiunilor s-au realizat doar 12,5 kilometri de centură funcţionali de la începutul anului 2010, la care s-a lucrat şapte ani. Aceasta deşi, încă de pe vremea când la Ministerul Transporturilor era Ludovic Orban, se promitea că inelul complet va fi terminat în anul 2009.  

În 2013 primarul Timişoarei, Nicolae Robu, declara că “centura Timişoarei nu poate fi finanţată la cum se prezintă bugetul în momentul de faţă. Este o prioritate, eu am argumentat la maximum. Centura este prevăzută cu finanţare din fonduri europene din 2014.” Lucru care se dovedeşte a fi extrem de puţin plauzibil în momentul de faţă. 

Masterplanul întocmit de Ministerul Transporturilor pentru următorii 20 de ani precizează că Timişoara şi Recaşul ar urma să scape de traficul greu prin intermediul centurilor de ocolire. Însă deocamdată majoritatea investiţiilor din acest masterplan nu sunt nici măcar la stadiul de proiect, ele sunt nişte obiective propuse spre „testare”, adică se va vedea dacă acestea merită investiţia, dacă sunt destui bani şi pentru noi, dacă vor fi destule maşini mici şi camioane care să le utilizeze.  

“Sigur că orice oraş civilizat mare trebuie să aibă un inel de centură complet. Dacă s-ar închide inelul de centură, atunci am scăpa de traficul greu, şi am scăpa şi de maşinile aflate în tranzit. Ar fi un ajutor şi pentru întreprinderile din oraş, şi pentru noi, şi, probabil, şi pentru cei care iau de ani buni bani publici pentru a repara drumurile Timişoarei şi nu fac nimic”, spune Cristea Savu, reprezentantul Asociaţiei Taximetriştilor Independenţi din Timişoara.

O ctitorie “chinuită”

Proiectul de construcţie a primei bucăţi a centurii de ocolire a Timişoarei, care are trei pasaje şi cinci intersecţii, a început în 1994, când autorităţile locale au semnat un acord cu Banca Japoneză de Cooperare Internaţională, finanţatorul acestui proiect.

Potrivit Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, valoarea totală a investiţiei pentru cei 12,6 km de la centura Timişoarei şi a şoselei Timişoara – Lugoj este de 40 milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrările propriu-zise începând abia în 2003, urmând să fie finalizate în 2004, însă lucrările au întâmpinat o serie de probleme. În final, şoseaua de centură a fost construită fără pasajul de la Remetea Mare şi a avut doar două benzi, câte una pe sens, şi nu patru, cum se stabilise iniţial.

În 2008, după ce constructorul elen, care trebuia să realizeze primul tronson a abandonat şantierul, Consiliul Judeţean Timiş a organizat o altă licitaţie şi a găsit un nou constructor pentru a relua lucrările. Licitaţia a fost câştigată de o firmă spaniolă, dar deşi trebuia să termine lucrările până în 2009, acestea nu păreau să înainteze. În acea perioadă, Banca Japoneză a dorit să verifice firma care a câştigat licitaţia, iar acest lucru a dus la o altă amânare a începerii lucrărilor cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, la 21 ianuarie 2009, s-a semnat un alt contract de construcţie a centurii ocolitoare a municipiului Timişoara, DN 6 km 549+076 – DN 69 km 6+430, cu asocierea Romstrade – Vectra, în calitate de antreprenor.

În decembrie 2009 premierul de atunci – Emil Boc şi ministrul Transporturilor de la acea vreme – Radu Berceanu, inaugurau cei 12 kilometri de centură ai Timişoarei. La momentul respectiv, însă, D.R.D.P. Timişoara anunţa că lucrările nu sunt încă finalizate. Abia în 2010 s-au mai realizat 1,2 kilometri de drum şi un pasaj peste calea ferată şi s-a turnat stratul de uzură.

O prioritate în următorii cinci-zece ani

Recent s-a realizat şi o interpelare parlamentară care vizează stadiul procedurilor de finanţare şi execuţie a lucrărilor de finalizare a şoselei de centură, varianta de ocolire a municipiului Timişoara. “Şoseaua de centură a Timişoarei este o şosea de ocolire pentru traficul greu şi circulaţia de tranzit. În prezent, Timişoara are o variantă ocolitoare pe partea de nord, între Calea Aradului şi Calea Lugojului, de 12 kilometri, care a fost construită în şapte ani. Şoseaua are profil de autostradă şi are un singur tronson finalizat, în partea de nord, între D.N. 6 (Lugoj) şi D.N. 69 (Arad). Pentru ca inelul ocolitor să fie complet, mai este nevoie de construcţia unei şosele care să lege Calea Şagului de Calea Lugojului, adică trebuie turnaţi 35 de kilometri de asfalt, fiind necesară construcţia a două tronsoane. Pentru niciunul dintre cele două obiective nu este asigurată finanţarea în vederea demarării procedurilor de execuţie”, se preciza în interpelarea respectivă.

În acest context, Ministerului pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine i s-a cerut să precizeze care este stadiul contractelor pe care le are în derulare în legătură cu această investiţie, care este procentul de execuţie al lucrărilor, comparativ cu cât era asumat prin planurile de lucrări, şi care sunt noile termene de finalizare pe care le estimează, ţinând cont de faptul că proiectul şi studiul de fezabilitate există încă din august 2012.

Răspunsul referitor la completarea inelului de centură nu a fost de natură să dea speranţe că lucrarea va putea fi demarată şi, cu atât mai puţin, finalizată în perioada următoare. Astfel, Ministerul interpelat a precizat că documentaţia pentru varianta de ocolire sud a municipiului Timişoara este finalizată, dar că fondurile alocate în cadrul contractului de finanţare „Pregătirea pentru construcţia variantelor de ocolire Topliţa, Tuşnad, Sighişoara, Făgăraş, Huedin, Bârlad şi Timişoara Sud” din cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport 2007 – 2013 nu includ şi banii necesari pentru execuţia lucrărilor. Ca atare „execuţia variantei de ocolire Timişoara Sud va fi propusă în cadrul Programului Operaţional Sectorial 2014 – 2020”.

Cât despre varianta de ocolire vest a Timişoarei, autorităţile centrale au precizat că există un studiu de fezabilitate contractat de către C.J. Timiş (care nu se ştie în ce măsură mai este valabil, după toate schimbările legate de infrastructură din ultimii ani) şi că „obiectivul se află pe lista programelor de lucrări care aşteaptă obţinerea finanţării în vederea demarării execuţiei lucrărilor”.

Complicaţii legate de taxa de tranzit

În Timişoara au fost readuse în discuţie lucrările de finalizare a inelului de centură, în condiţiile în care Primăria Timişoara a aprobat introducerea taxei de tranzit, pentru camioanele de tonaj mare care traversează oraşul.

Câţiva consilieri locali susţin însă că, atâta vreme cât inelul de centură nu este finalizat, această taxă va genera multe controverse şi contestaţii.  Aceştia spun că, tocmai pentru că nu există o alternativă completă, atâta vreme cât inelul de centură nu este finalizat, s-a convenit că se vor aplica amenzi doar transportatorilor care tranzitează oraşul intrând pe Calea Aradului, lucru extrem de greu de realizat în alte zone ale oraşului.