Foto: Arte Factum

Institutul Cultural Român din Budapesta celebrează Ziua Națională Constantin Brâncuși cu expoziția de etnosculptură intitulată înainte de Brâncuşi előtt, solo-show M.C. Donici.

Evenimentul începe concomitent cu Deschiderea Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, program pe care ICR Budapesta îl susține și promovează în acest fel, pentru a amplifica interesul publicului budapestan.

Instalarea expoziției de etnosculptură în galeria ICR Budapesta (Izsó u. 5, – 1146) se va desfășura duminică, 19 februarie, între orele 14-19, cu acces public. Vizitatorii vor avea prilejul de a sărbători Ziua Brâncuși și de a intra în dialog cu artistul Mihai Corneliu Donici.

Vernisajul va avea loc luni, 20 martie, de la 18, cu un recital al flautistului Vlad A. Colar, care a însoțit programul estetic Înainte de Brâncuși în toate evenimentele expoziționale pe parcursul a opt ani. Acesta va interpreta lucrările Syrinx, de Claude Debussy, Chaconne, de Sigfrid Karg – Elert, Flauros, piesă a compozitorului timișorean Gabriel Mălăncioiu, inspirată de etnosculpturile lui M.C Donici și dedicată lui Vlad A. Colar, Introduction et Allegro, de Dinu Lipatti, și Libellule, de Doina Rotaru.

Finisajul expoziției budapestane este programat în 23 martie, de la ora 18, cu un spectacol de teatru: Marmeladov, monodramă interpretată în limba maghiară de actorul Kocsárdi Levente.

Foto: Arte Factum

Expoziția cuprinde 48 de lucrări de mari dimensiuni în care forma și suportul sunt în simbioză, precum ansamblurile brâncușiene. „Estul Europei este capabil de sinteze originale între Occident și Orient, într-o atmosferă sincronică. Brâncuși a reușit «imposibila sinteză», dar la Paris, în atmosfera deschisă a avangardei începutului de secol XX. Lumea formelor lui vine dintr-o civilizație arhaică neolitică, ce a cizelat forme ancestrale, perfecționate aproape biologic. Conștient sau nu, formele lui Brâncuși se recunosc într-o cultură de unicate care supraviețuiește greu într-o lume tot mai artificială. Forme care și-au pierdut utilitatea sunt puse în situația de a aminti o civilizație care dispare. Sute de meșteri anonimi le-au făurit. Mii de mâini le-au cizelat în zeci de ani de folosință. Toate artefactele au fost contemporane cu Brâncuși. Conceptul original de etnosculptură a fost lansat prin expoziția «Înainte de Brâncuși», în 2013, la Galeria Triade. Înainte de Brâncuși a existat o lume a formelor care s-a prefigurat timp de milenii. Din ea, un artist genial precum Brâncuși a revoluționat sculptura!”, spune M.C. Donici.

Etnosculptura, reaminteşte acesta, este un concept original lansat acum zece ani printr-o serie de expoziții la Galeria Triade, Galeria Pygmalion, Galeria Primăriei Timișoara, Institutul Francez, Muzeul de Artă Târgu Jiu. „Artefacte originale sunt puse în situații care amintesc de o mare cultură de un mare artist, de  meșteri anonimi, de șlefuiri îndelungate. Unelte de lemn, prin natura lor abstracte, au fost recuperate, reparate, tratate si asamblate în manieră ready made, pentru a contura lumea formelor brâncușiene. Artefactele sunt contemporane cu marele artist, transmițînd emoția timpului, emoția meșterului emoția atingerii generațiilor! Forme care și-au pierdut utilitatea au rămas cu frumusețea intrinsecă a unei culturi de unicate. De la perfecțiunea suveicii la forme care sunt atât de abstracte, încât nu mai știm la ce au fost folosite.O mare cultură care se pierde, care se stecoară prin timp și prin superficial. Într-un sat din Banat într-o casă veche, un Muzeu de Etnosculptură le găzduiește”, adaugă M.C Donici.

înainte de Brâncuşi előtt este un eveniment organizat de ICR Budapesta, împreună cu Asociația Culturală Arte-Factum, dedicat Zilei Culturii Naționale Constantin Brâncuși și deschiderii oficiale Timișoara2023CCE.

Mihai Donici, arhitect, designer, scenograf și etnosculptor, este autorul a peste 100 de proiecte de arhitectură, printre care se numără și Biserica Martirilor din Popești-Leordeni, ridicată deasupra canalului în care a fost aruncată cenușa martirilor Revoluției din 1989. A lansat conceptul de etnosculptură în anul 2012, prin expoziția Înainte de Brâncuși, de la Galeria Triade și Muzeul de Artă Târgu Jiu. A fost creatorul multor scenografii la spectacole de teatru instituțional și independent, a realizat designul a zeci de piese de mobilier și al automobilului Dacia 500 Maxi, produs la Timișoara. Este coautorul primului film SF de animație românesc. A fondat muzeul-atelier de etnosculptură Livezile, unicul de acest fel în România.

Vlad Alexandru Colar este flautist principal la Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara. A început să studieze pianul la opt ani și apoi flaut de la zece ani cu Constantin Tălmaciu – flautist solo al Filarmonicii de Stat Arad. A absolvit Facultatea de Muzică la Universitatea de Vest din Timișoara și Conservatorul de Stat „Giuseppe Verdi” din Torino, sub coordonarea profesorului Enrico Cannata.

Kocsàrdi Levente este actor și regizor la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara, România. S-a născut la Făgăraș și a urmat studiile de licentă în actorie și master în regie la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Televiziune și Arte Teatrale. A interpretat mai mult de 100 de roluri, în limbile maghiară și română, și a colaborat cu teatre importante, printre care Teatrul Național din Szeged, Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad și a jucat în tări precum Suedia, Germania, Austria, Ungaria și România.