Guvernul a decis editarea aşa-numitelor manuale pentru primari şi prefecţi privind managementul inundaţiilor şi secetei hidrologice. O cheltuială cu semnul întrebării, dacă ne raportăm la faptul că, după distribuirea lor în teritoriu, în Galaţi, de exemplu, inundaţiile au făcut, în septembrie, ravagiile pe care le cunoaştem cu toţii. În plus, la o primă vedere, firma care a câştigat execuţia acestei lucrări, prin cumpărare directă, e greu de identificat la o banală căutare pe internet.

Un contract încredinţat prin cumpărare directă

Valoarea “manualelor pentru pri­mari şi prefecţi privind managementul inundaţiilor şi secetei hidrologice”, edi­tate de Guvern, este de 33.540 de lei – adică, peste 7.500 de euro, la un curs de 4,5 lei/euro –, conform unui răspuns furnizat de Administraţia Naţională Apele Române la o cerere de informaţii trimisă de TIMPOLIS Guvernului României. Preţul de achiziţie a fost de 3,96 de lei pentru Manualul Primarului, tipărit într-un tiraj de 8.000 de bucăţi, şi de 3,72 de lei, pentru Manualul Pre­fectului, tipărit într-un tiraj de 500 de exemplare.

Potrivit Guvernului, întreaga pro­cedură de tipărire a acestor manuale a fost desfăşurată de Administraţia Na­ţională Apele Române. Procedura de achiziţie a fost prin cumpărare direc­tă, selecţia firmei care a tipărit aceste manuale – Arex Prod S.R.L. Bucureşti – fiind făcută “după analizarea ofertelor primite din partea mai multor firme” şi pe principiul ofertei cu cel mai scăzut preţ, după cum declară reprezentanţii A.N. Apele Române.

Interesant este că, la o căutare de internet, această firmă, Arex Prod S.R.L. Bucureşti, indicată de Guvern, despre care deduci că ar fi o tipografie, nu exis­tă. Sau, cel puţin, nu pe acest nume.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga, declara, în pri­măvară, că cele două manuale nu reprezintă “un ghid” pentru autorităţile locale, ci în ele sunt prevăzute “obliga­ţii” stipulate în acte normative deja adop­tate, cu transpunerea Directivei europe­ne Managementul riscului la inundaţii.

Ca măsură de prevenire a inun­daţiilor, primarii trebuie să salubrizeze, în luna martie, cursurile de apă, pentru că, atunci când a crescut nivelul apelor, deşeurile din râuri sau de pe mal au pus în pericol vieţile oamenilor din aval, declara Lucia Varga, precizând că autorităţile locale riscă să fie amendate dacă nu iau această măsură.

Cinci milioane de euro vor merge pe hărţile de inundabilitate

Executivul şi-a anunţat, tot în primăvară, intenţia ca, până la sfârşi­tul anului, să aloce cinci milioane de euro pentru întocmirea hărţilor de inundabilitate şi a celor de risc.

Întocmirea hărţilor de inundabi­litate, după ultimele metode şi în cadrul unui program naţional, a început în 2005, însă acestea nu au fost finalizate. Pentru aceasta ar fi necesară suma de aproximativ 2,5 milioane de euro, pe care Guvernul o va aloca, din fonduri europene, declara, în primăvara aces­tui an, citată de Mediafax, Lucia Varga. În ceea ce priveşte hărţile de risc, o premieră în România, acestea trebuie întocmite până la sfârşitul anului, aşa cum cere Directiva europeană “Ma­nagementul riscului la inundaţii”, de către Consiliile Judeţene, care nu au însă banii necesari. Suma necesară pentru întocmirea hărţilor de risc este de cinci milioane de euro şi va fi alocată de Guvern tot prin finanţare europeană, mai spunea Varga.

Odată ce vor exista aceste hărţi de risc, vor fi şi instrucţiuni pentru pri­mari când dau autorizaţii de construi­re, dar şi anumite cerinţe pentru pro­prietarii construcţiilor deja existente care sunt încadrate în zonele de risc. Lucia Varga a mai arătat că este nece­sară şi gestionarea corectă a bazinelor hidrografice, adică realizarea, pe cur­su­rile apelor, mai întâi de împăduriri şi lucrări de combatere a torenţilor, la munte, şi apoi de baraje şi îndiguiri în aval, ministrul constatând că au fost făcute unele lucrări care nu au respec­tat această schemă de amenajare.

Pe lista de investiţii a Ministerului Mediului există 300 de astfel de lucrări, ale căror proiecte datează şi din vre­mea comunismului. Lucrările, care au alocată suma de 85 de milioane de lei de la bugetul de stat, au fost realizate în diferite grade, urmând să aibă prioritate cele realizate în proporţie de 70 – 80 la sută. Dintre acestea, ar urma să fie finalizate 70 de proiecte anul acesta. Proiectele reali­zate într-o proporţie mai mică de 50 la sută, care reprezintă mai puţin de o treime dintre aceste lucrări aflate pe lista de investi­ţii, sunt în schimb eligi­bile pentru accesarea de fonduri euro­pene, decla­ra Lucia Varga.