Puţine soluţii pentru podurile expirate ale Timişoarei

Deşi chiar Primăria, prin reprezentanţii săi, a atras atenţia asupra problemei podurilor din Timişoara, care au ieşit din perioada de garanţie şi nu au expertize de consolidare la zi, puţine sunt planurile de investiţii legate de reabi­lita­rea lor. Deşi au fost demarate lucrări de amploare la Podul Michelangelo, cu totul altele sunt podurile la care ar fi nevoie de reparaţii urgente.

Atenţionări şi, deocamdată, intenţii

podul decebalActuala conducere a Pri­mă­riei a recunoscut că sta­rea teh­nică a unor poduri din Timi­şoa­ra – majoritatea foarte vechi, cel mai nou, ieşit şi el din ga­ranţie, Podul Muncii, datând din 1978 – nu este foarte bună, ra­portată la trafic şi la stan­dar­de­le de siguranţă din domeniu. Vi­ceprimarul Traian Stoia a­tră­gea în vară atenţia asupra fap­tului că din cele 18 poduri, pasa­rele şi pasaje  care se află în patrimo­niul Municipalităţii, doar patru se află în garanţie, şi numai cinci au expertiza de conso­lidare efec­tuată. Însă nici cele cinci poduri ex­pertizate nu sunt cu documen­ta­ţiile la zi, ultimele evaluări fiind făcute în urmă cu patru – cinci ani.  Con­ducerea Primăriei a dat ca exem­plu de pod cu pro­bleme cel de la Gara de Nord, înspre bule­vardul Ti­nereţii, un­de există do­uă linii de tramvai şi o sema­forizare pe ambele părţi ale podului şi unde, din cauza stării lucrării, se pro­duc vibraţii pu­ter­nice la fiecare trecere a unui vehicul ceva mai greu.

O parte din podurile si pasa­relele din Timisoara au fost re­parate şi consolidate în interva­lul 1995 – 2008, însă şi acestea trebuie expertizate din nou, din punct de vedere al siguranţei.

Din fericire, podurile intens traficate din Timişoara au fost construite de firme străine, de regulă austriece, în perioada în care nu se făcea rabat de la ca­litate la acest gen de construc­ţii. Astfel, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, în urmă cu mai mult de zece ani, Primăria Timi­şoara a primit o înştiinţare de la o firmă austriacă, urmaşă a companiei care construise poduri în Timişoara la început de secol trecut, înştiinţare în care se preciza că au ajuns la termenul de “expirare” Podurile Traian, Mihai Viteazul, Dacilor şi De­cebal, la construirea cărora a contribuit respectiva companie. “Într-adevăr, nu o dată, Primă­ria a primit înştiinţări de la fir­me austriece sau maghiare în ca­re i se comunica faptul că ex­piră perioada de garanţie de 100 de ani pentru diverse poduri construite în municipiu”, spune consilierul local P.D.-L. Ştefan Constantin Sandu.

Starea podurilor din muni­cipiu a constituit şi su­biectul unei interpelări parla­mentare a deputatului P.D.-L. Cornel Să­mărtinean, înainta­tă Depar­tamentului pentru Pro­iecte de Infrastructura şi Inves­tiţii Străi­ne: “În urmă cu un an, prima­rul Nicolae Robu promi­tea încă din campanie electo­rală că în Timişoara se vor construi po­duri noi. La sfârşitul anului trecut, edilul declara că Primă­ria va fi printre primii care apli­că la noile programe care vor demara pe 2014 – 2020. Cu toate acestea, podurile nu par să fie o prioritate pentru Municipalitate, din moment ce nu se regăsesc în bugetul pe anul acesta”.

În aceeaşi interpelare, Cor­nel Sămărtinean menţiona că din podurile, pasajele şi pasare­lele aflate în patrimoniul Muni­cipalităţii Timişoara, doar patru se află în garanţie şi doar cinci au expertiza de consolidare efec­tuată. “În cazul celor cinci poduri care au expertiză, în momentul în care acestea vor intra în reparaţii, expertizele lor trebuie aduse la zi, în condiţiile în care cele mai noi sunt de trei – patru ani. Un  exemplu de pod expirat este cel de la Gara de Nord, în­spre bulevardul Tinereţii, unde există două linii de tramvai şi o semaforizare pe ambele părţi ale podului. La fiecare trecere a tramvaielor se produc vibraţii şi se întâmplă ca, uneori, din cauza semaforizării, tramvaiele să aştepte pe pod la semnalul roşu”, trăgea semnalul de alar­mă parlamentarul timişean 

Podul de la Uzina de Apă nu mai conferă siguranţă

Deşi în alte domenii au fost planificate investiţii de amploa­re, lucrările derulate la poduri de Direcţia Tehnică a Primăriei nu au fost foarte multe în ultima perioadă. Anul trecut au fost începute lucrări la Podul de la Uzina de Apă ce asigură legă­tu­ra dintre strada Uzinei şi stra­da Rozelor care, după cum speci­fi­că specialiştii Direcţiei Teh­nice, “se află într-o stare avan­sată de degradare, stare care nu mai conferă siguranţă desfăşură­rii traficului auto şi pietonal”.

Lucrările au început în au­gust 2012 şi au fost sistate, din cau­za condiţiilor meteorologice, în decembrie, fiind reluate în acest an. Decamdată, însă, alte lucrări specifice nu au mai fost dema­ra­te, fiind prevăzute doar docu­men­taţii sub formă de studii de feza­bilitate, la Podurile Eroilor, Şte­fan cel Mare, Muncii şi Tinereţii.

Lucrările la pasajul Michelangelo nu rezolvă marea problemă legată de pod

Pod Michelangelo lucrari (1)Pe lângă podul de la Uzina de Apă, Primăria a demarat în acest an un proiect al fostei administraţii, care prevedea realizarea unui pasaj rutier subteran în zona Michelan­gelo, lucrările prevăzând şi reabilitarea podului. Însă, con­form unor consilieri locali, proiectul nu rezolvă una dintre marile probleme legate de acest pod, care ar putea încur­ca viitoare proiecte legate de navigaţia pe Bega. “Podul Mi­chelangelo nu e în aliniament, ca înălţime, cu celelalte poduri peste Bega. E un lucru care poate fi un impediment din per­spectiva navigaţiei pe canal, podul trebuind ridicat mai sus. Din păcate, această problemă nu se rezolvă nici prin actualul proiect derulat în zonă”, pre­cizează consilierul local Ştefan Constantin Sandu.

Această lucrare a fost prezentată ca una dintre marile realizări ale fostului Executiv al Primăriei, piatra de temelie fiind pusă de fostul primar Gheorghe Ciuhandu, în luna mai a anului trecut, cu puţin timp înainte de alegeri.

Proiectul de fluidizare a circulaţiei în zona bulevardului Vasile Pârvan şi a străzii Pes­talozzi, ce include construirea pasajului subteran Michelan­gelo şi reabilitarea podului ri­dică însă semne de întrebare, existând consilieri locali care spun că varianta supraterană ar fi fost de două ori mai ief­tină şi că varianta cu subpasaj nu-şi găseşte justificarea, ra­portată la resursele financiare limitate ale Municipalităţii ti­mişorene.

În plus, Radu Ra­doslav, fost arhitect-şef al oraşului, a afir­mat că proiectul aferent pasajului Michelangelo pleacă de la o idee greşită, pen­tru că în toate oraşele mari se caută soluţii pentru scoaterea circu­laţiei din zona centrală, iar prin proiecte de genul celui legat de pasajul Michelangelo se obţine un efect contrar – tocmai concen­trarea traficului rutier în zona centrală.

Podul de pe Calea Şagului, ultima “ctitorie” finalizată

Timisoara Podul Calea Sagului - Foto Primaria TimisoaraUn pod recent reabilitat şi finalizat este cel din Ca­lea Şagului. Lucrările de reabilitare la pasajul din Calea Şagului au demarat în 2008 şi au fost finalizate, oficial, în cea mai mare parte, la finalul anului trecut. Timp de aproape doi ani, cir­culaţia rutieră din zonă a fost dată peste cap, cu minute în şir de mers bară la bară.

Tranzitat zilnic de mii de auto­vehicule, pasajul care face legătura cu Belgradul a fost blocat mai bine de doi ani de lucrări de reabilitare, timp în care s-a circulat pe câte un singur sens de mers, deoarece nu există trasee convenabile de deviere a circulaţiei, după cum explicau reprezentanţii Pri­măriei Timişoara. Construit în urmă cu peste 30 de ani şi aflat într-un stadiu avansat de degradare, podul a intrat în reabilitare în 2008, iar principalele lu­crări au vizat consolidarea şi moder­nizarea acestuia. Autorităţile locale au plătit peste zece milioane de lei pentru aceste lucrări, afirmând că „structura de rezistenţă a podului are acum o garanţie de 25 – 30 de ani, iar asfaltul, una de zece ani”.

Autorităţile locale au redeschis traficul pe toate cele patru benzi de circulaţie pe pod, în 1 decembrie 2010, deşi lucrările nu erau încă finalizate. Conform proiectului, mai erau nece­sare lucrări de montare a balustradei metali­­ce, a parapeţilor din beton, trebuiau rea­lizate piste pentru ciclişti, trebuia curăţat şi vopsit tablierul principal din metal din zona căii ferate şi mai erau necesare lucrări de repar­are a grinzilor parapet, dar şi marcaje şi indicatoare.

Lucrările au continuat inclusiv până anul trecut, când Di­recţia Tehni­că a Primăriei a consem­nat un plan stufos de noi amenajări în zonă.

Astfel, anul trecut, la distanţă de doi ani de momentul dării în folosinţă, s-a realizat “de la începutul până la sfârşitul anului” marcaj longitudinal, aşternere strat de uzură la trotuare, reparaţii la grinda parapet, reparaţii la infrastructură şi suprastructură: cu­răţire prin şablare, zugrăveli rigle, zugrăveli la consola trotuarului şi a grinzii marginale. Conform aceluiaşi compartiment al Primăriei, toate aceste lucrări au fost finalizate în 2012. Rămâne de văzut când vor face din nou slalom şoferii pe podul din Calea Şagului, printre muncitori şi remorci cu mixturi asfaltice.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro