Într-o analiză aprofundată a situaţiei achiziţiilor publice, Institutul pentru Politici Publice constată că neregulile continuă să vicieze sistemul de cumpărături din bani publici. În plus, raportorii I.P.P. constată că doar un sfert din achiziţiile publice au fost făcute anul trecut cu bani europeni, ceea ce indică o rată de absorbţie extrem de slabă.

Un sistem care trebuie schimbat

Conform Institutului de Politici Publice, sistemul românesc de achiziţii publice, cu o valoare de peste 15 miliar­de de euro, trebuie reformat într-o ma­nieră radicală, mai ales la nivelul in­stituţiilor responsabile respectiv al atribuţiilor acestora. Raportorii I.P.P. precizează în acest context că proiectul noii Directive Europene legate de achi­ziţiile publice reprezintă o oportunitate pentru  evaluarea şi amendarea cadru­lui legal (actualul cadru instituţional nu mai este funcţional, fiind neadaptat evo­luţiilor înregistrate de-a lungul anilor), dar atenţionează că acest proces tre­buie făcut cu prudenţă. „Nu trebuie co­piată Directiva ca atare, ci găsite efec­tiv elementele menite să modernizeze profund achiziţiile publice. Sistemul nu trebuie supra-reglementat”, susţine Loredana Ercuş, coordonator de programe al I.P.P.

Potrivit acesteia, Statul român trebuie să aşeze noile politici publice în domeniu pe premise corecte şi să admită că actualul sistem al achiziţiilor publice nu reprezintă o piaţă concu­renţială, datele arătând că în acest moment, o serie de operatori par că au „capturat” piaţa achiziţiilor estimată la peste 15 miliarde de euro în 2012.

Specialiştii I.P.P. mai spun că este necesară fixarea unor repere minima­le de calitate pentru efectuarea unor servicii sau lucrări având corespon­denţe de preţuri medii pentru diferite categorii de produse, îndreptând astfel sistemul către standardizare, fără însă a elimina posibilitatea ca, peste aceste repere, fiecare autoritate contractantă să adauge elemente de particularitate. În contextul în care noua propunere de directivă europeană privind achiziţiile publice a fost lansată în dezbatere publică, I.P.P. constată că România se confruntă cu serioase probleme în ce­ea ce priveşte funcţionarea sistemului de achiziţii ca o adevărată piaţă concu­renţială.

Cea mai recentă analiză a I.­P.P. asupra întregului sistem de achizi­ţii publice arată că 97% dintre contrac­te au fost atribuite în anul 2012 pe cri­teriul preţului cel mai scăzut. Topul pri­melor 20 de companii private acoperă 24% din valoarea totală a achiziţiilor derulate în 2012,  cele mai mari sume fiind atrase de către FCC Construc­cion S.A., Expert Petroleum S.R.L., Alstom Transport S.A. Pe de altă parte,  autorităţile contractante cu cele mai mari achiziţii derulate au fost în anul 2012 Compania Naţională de Căi Fera­te C.F.R. S.A., OMV Petrom S.A., Com­pania Naţiona­lă de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale S.A.. Printre primele 20 de mari cum­pă­rătoare, după volu­mul de achiziţii, se regăseşte şi o in­stituţie din Timişoara care, paradoxal, nici nu e subordonată unei structuri cen­trale, ci adminis­tra­ţiei locale. Este vor­ba despre Spitalul Municipal Timişoa­ra, care, precizează I.P.P., a avut anul trecut 1.967 de con­tracte de achiziţie, în valoare totală de 13,4 milioane de euro.

Raportat la acelaşi studiu. I.P.P. mai remarcă faptul că numai 25% din valoarea totală a achiziţiilor derulate în 2012 este reprezentat de contracte finanţate din fonduri europene – pro­cent foarte slab, care arată şi rata sl­abă de absorbţie şi de implementare de proiecte de către instituţii.

Nu în ultimul rând, I.P.P. mai spe­cifică faptul că  93% dintre contracte au fost câştigate de operatori având sediul în România.

Amenzile A.N.R.M.A.P. dovedesc că neregulile legate de achiziţie au continuitate pe plan local

Rapoartele periodice ale Auto­rită­ţii Naţionale de Reglementare şi Moni­torizare în domeniul Achiziţiilor Publi­ce relevă faptul că pe plan local nu se schimbă mare lucru de la an la an, în ceea ce priveşte neregulile legate de procesele de achiziţie publică.

În ultima perioadă, A.N.R.M.A.P. a dat amenzi mari şi în Timiş pentru ne­reguli legate de achiziţii – exemple fiind Primăria Jimbolia, unde s-a admi­nistrat o amendă de 200.000 de lei, şi Direc­ţia Regională de Drumuri şi Po­duri Timi­şoara, amendată şi ea cu 200.000 de lei. Multe din aceste sancţiuni ajung să fie, însă, anulate ulterior în instan­ţă, deci nu constituie un motiv real de pre­siune sau stimulare a institu­ţiilor publice de a respecta legea la vir­gulă. Sau, în varianta puţin probabilă în care rămân confirmate de către instan­ţă, ele sunt plătite prompt din bugetul instituţiei, deci din banii contribuabi­li­lor. În acest fel, responsabilii nu plătesc pentru greşelile lor, şi nimeni nu învaţă nimic, neregulile fiind perpetuate de la an la an.