Foto: Constantin Duma

Cum odată cu schimbările care au apărut în societate în perioada pandemiei, concurența și modul de evaluare a competitivității programelor de studii universitare s-a schimbat semnificativ, câteva universități din România au reușit să se califice în cadrul competiției europene pentru înființarea rețelelor de Universități Europene, spune deputatul liberal Marilen Pirtea.

„Întrebarea centrală pe care o au toţi cei care au responsabilitatea managementului universităților românești de top, care au devenit membre ale rețelelor universitare europene nou înființate, face trimitere la maniera în care se vor accesa resursele interne de finanțare necesare susţinerii acestor universități, pentru ca acestea să se poată dezvolta într-un ritm compatibil cu universitățile partenere din întreaga Europă”, subliniază deputatul PNL Marilen Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Acesta spune că unul dintre răspunsurile categorice face referire la finanțarea guvernamentală printr-un Program de Investiții Prioritare în dezvoltarea universităţilor româneşti de top. „Universitatea de Vest din Timișoara, spre exemplu, membră a rețelei universitare europene UNITA, este partenera altor cinci universități, din țări cu limbi romanice, aliniate de la estul la vestul Europei – Italia, Franța, Spania și Portugalia. Pentru ca să-și fructifice potențialul de creștere în competiția europeană, la fel ca universitățile partenere din celelalte patru țări, UVT are nevoie de susținere printr-un astfel de Program de Investiții Prioritare în dezvoltarea universităţilor româneşti de top, care să permită alinierea la dinamica universitară din centrul și vestul Europei. Această nevoie de finanțare specială este resimțită și în cazul celorlalte universități românești cu tradiție, care sunt acum validate ca membre ale rețelelor europene, și care sunt primii vectori ai reformării învățământului românesc”, propune liberalul Marilen Pirtea

Acesta apreciază că în competiția internațională a educației, România va performa doar prin universitățile mari, puternice și inovatoare, cu tradiție în cercetare: „Acestea sunt marile universități românești de top care au demonstrat în timp, prin prezența în rankingurile academice și angajarea în cadrul parteneriatelor internaționale, că doar cei care pariază pe calitate pot performa. Pentru menținerea standardelor ridicate este însă nevoie de implicarea financiară a statului, într-o formă mai consistentă, în privința susținerii acestor universități, care merită să fie incluse în categoria priorităților naționale.”

Conceptul de Universități Europene a fost creat sub îndrumarea Comisiei Europene, în cooperare cu state membre, instituții de învățământ superior și organizații studențești. Înaintea Summitului social de la Gothenburg, în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus liderilor UE „Inițiativa privind Universitățile Europene” ca parte a unei viziuni globale vizând crearea unui Spațiu European al Educației, până în 2025. Inițiativa a fost asumată de Consiliul European, în decembrie 2017, solicitându-se crearea a cel puțin 20 de universități europene până în anul 2024. În 2019 și 2020 au fost validate 41 de astfel de rețele universitare de educație și cercetare, reamintește deputatul liberal Marilen Pirtea.