În urmă cu ani de zile, atunci când lua o nouă tranşă de terenuri de la Ministerul Apărării, Consiliul Judeţean Timiş promitea că va construi în parteneriat cu ANL blocuri pentru militari. Conform protocolului, acestea trebuiau să fie gata de mult, dar încă nu sunt nici la stadiul de proiect. Acum, probabil de teama pierderii terenurilor, administraţia judeţeană prelungeşte protocolul cu MApN.

O nouă păsuire

Pentru următoarea şedinţă de plen, Consiliul Judeţean Timiş a pregătit o nouă prelungire a contractului-cadru legat de darea în folosinţă gratuită, a unui teren către Agenţia Naţională pentru Locuinţe, în vederea construirii unor blocuri pentru militari.

CJ Timiş arat în motivarea acestui proiect că, printr-o hotărâre de guvern din 2010, a primit în administrare, de la Ministerul Apărării Naţionale, terenuri şi imobile situate în Timişoara, pe Calea Martirilor. Transmiterea era condiţionată de construirea de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe a unui bloc cu 50 de apartamente pentru angajaţii MApN. Conform aceluiaşi protocol, în cazul în care nu se respecta această obligaţie, terenul şi imobilele aferente trebuiau să revină în administrarea Apărării. Cum realizarea celor 50 de apartamente trebuia făcută în termen de trei ani, în 2013 MApN ar fi trebuit să-şi ia bunurile înapoi. Lucru care ar fi pus administraţia judeţeană într-o situaţie delicată, pentru că deja avea planuri în zonă – fie că e vorba despre realizarea unui complex spitalicesc printr-un parteneriat public-privat nu foarte clar cu o companie americană, fie că e vorba de mutarea Clinicii de Psihiatrie, de pe strada Văcărescu, unde s-au plăti ani buni chirii foarte mari proprietarilor cărora li s-a retrocedat imobilul.

CJ Timiş precizează că ANL nu a putut realizat obiectivul legat de locuinţele pentru militari din lipsă de fonduri, şi că, după mai multe consultări între cele trei părţi implicate, MApN, CJ Timiş şi ANL, s-a reuşit ca acest obiectiv să fie cuprins în programul ANL începând cu anul acesta.

Angajamente cu dubii

În aceste condiţii, pot fi dubii legate de felul în care administraţia judeţeană se va achita de noile obligaţii asumate în momentul în care a preluat clădirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii. Printr-o hotărâre votată anul trecut, administraţia judeţeană a convenit că va reabilita din fonduri proprii clădirea şi va asigura funcţionarea în imobilul Centrului Militar Zonal Timiş şi al a Biroului de Informare Recrutare, a Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă si în Retragere Timiş, a Asociaţiei Cultul Eroilor şi a Casei de Ajutor Reciproc Timiş.

Prin acelaşi protocol, CJ Timiş se obliga să asigure mutarea Centrului Militar Zonal Timiş şi a Biroului de Informare Recrutare într-un alt imobil, într-un termen de un an de la data preluării clădirii din Piaţa Libertăţii. Însă hotărârea respectivă nu prevede ce se va întâmpla dacă CJ Timiş nu respectă aceste promisiuni.

La nivel naţional s-a convenit ca, în privinţa patrimoniului Armatei, să se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreţinere şi administrare şi care nu aduc profit MApN. Însă nu s-a vorbit despre cedare gratuită, ci despre înstrăinare prin mijloace legale, iar sumele obţinute să fie folosite pentru dotarea structurilor militare. Până acum, deşi s-a spus că banii obţinuţi din valorificarea acestor bunuri vor rămâne la Armată, ei au acoperit diverse goluri bugetare.

Pe lângă institutele de cercetare agricolă, MApN a fost în ultimul deceniu o sursă imobiliară din care CJ Timiş şi Primăria Timişoara şi-au completat patrimoniul de clădiri şi terenuri, patrimoniu în cazul căruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicările „originale” făcute în zona Timişoarei. În ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor şi terenurilor cedate Primăriei şi CJ Timiş de-a lungul timpului.

Niculae Mircovici, fost şef al Centrului Militar Zona Timiş, spune că e cazul să se pună punct acestei tendinţe de a se tot lua de la MApN, de la terenuri la imobile. „În momentul de faţă, în Timiş nici nu ştiu ce s-ar mai putea să se preia de la structurile militare. Şi este important ca în actualul context, MApN să-şi gestioneze spaţiile rămase şi să nu le mai cedeze”, mai spune Niculae Mircovici.