Pe parcursul unor şedinţe de plen din acest an de la Primăria Timişoara au existat reproşuri la adresa conducerii Primăriei Timişoara cu privire la insuficienta consultare cu consiliile de cartier. Pe de altă parte, surse din administraţie spun că rolul acestor structuri ar trebui regândit, pentru a se elimina orice influenţă politică.

Mai multe consultări cu Consiliile consultative

De la începutul anului, la şedinţele de plen ale Primăriei Timişoara mai mulţi consilieri locali le-au cerut reprezentanţilor instituţiei să acorde o mai mare importanţă Consiliilor consultative de cartier, care nu ar fi fost suficient consultate în chestiuni ce privesc bugetul şi dezvoltarea oraşului. „S-au inventat aceste consilii consultative de cartier nu din orgoliu sau pentru plăcerea cuiva, ci pentru ideea de a fi într-un contact permanent cu oraşul, într-o formă organizată şi pusă cât de cât pe nişte paliere controlate. Aceste Consilii există de 12 ani, din păcate în ultimul timp, şi asta este ceea ce am aflat de la domniile lor, au fost desconsideraţi, în sensul că nu li s-a mai cerut părerea”, declară consilierul local independent Adrian Orza, fost viceprimar PNŢCD al oraşului, unul dintre consilierii care au solicitat o mai mare atenţie acordată acestor structuri consultative.

„Primul meu exerciţiu în care am intrat în contact cu tipul acesta de democraţie participativă a fost la strategia de dezvoltare din anul 2000, când 148 de actori locali, ONG-uri, instituţii, specialişti au contribuit la felul în care doresc să arate oraşul. Eu rămân decepţionat de faptul acesta, că nu am reuşit să îi mai implicăm, sunt decepţionat de faptul că nu am reuşit să facem o dezbatere nici măcar acum la sfârşit de mandat al nostru”, mai spune Adrian Orza.

Pe de altă parte, conform unor surse din administraţie, fără a generaliza, o anumită rezervă a existat în ultima perioadă şi din cauza implicării politice a anumitor membri din activitatea unor Consilii consultative de cartier. „Aceste consilii consultative au fost create după model francez, iar acest model excludea din start orice implicare politică. Acum, de curiozitate, ar trebui să se verifice câţi membri de partid sunt la unele consilii consultative de cartier”, afirmă Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Potrivit unor reprezentanţi din administraţie, rolul şi statutul acestor structuri consultative ar trebui regândit, pentru a se asigura o mai mare independenţă în raport cu Primăria şi pentru a se interzice prin statut membrilor de partid să facă parte din respectivele consilii.

Un istoric de 15 ani

Timişoara a fost delimitată în 13 cartiere, în anul 2001, în vederea arondării pe zone a consilierilor locali. În 2003 a fost aprobată constituirea Consiliilor consultative de cartier. Conform Hotărârii de Consiliu Local aprobată atunci „Consiliile Consultative de Cartier sunt instrumente de participare cetăţenească pentru îmbunătăţirea procesului decizional în administraţia publică locală, în scopul realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii şi proiecte de interes public local”. De la începutul anului 2004, în oraş s-au constituit 13 Consilii consultative de cartier. Cetăţenii şi-au ales propriile organisme de conducere, care să îi reprezinte în relaţia cu administraţia locală. Mandatul conducerii consiliilor de cartier este de trei ani, o dată cu trecerea acestei perioade urmând a se organiza alegeri pentru desemnarea de către membrii fiecărui consiliu a noilor foruri de conducere. O parte dintre zonele stabilite în anul 2001 pentru funcţionarea Consiliilor de cartier acoperă o suprafaţă foarte largă din municipiul Timişoara şi sunt locuite de o populaţie numeroasă. Aceste zone cuprind mai multe cartiere diferite. Pentru o mai bună funcţionare a consiliilor de cartier, în 2007 Consiliul Local a decis reorganizarea pe zone a acestora, rezultând 18 consilii consultative. În prezent există 19 astfel de structuri, cu aceeaşi organizare pe zone.