La capătul a mai bine de doi ani de așteptări neîmplinite și de promisiuni neonorate și după ce a făcut obiectul unui veritabil ping-pong politicianist între reprezentanții Puterii și ai Opoziției, proiectul construirii noului corp de clădire a Spitalului de Copii “Louis Țurcanu” a primit primii cinci milioane de lei de la buget. Suma, care reprezintă a douăzecea parte din valoarea totală estimată a investiției, a fost virată în contul Primăriei Timișoara la finalul lui 2014. Suma figura în Legea bugetului de stat pe 2014 și, anterior, a fost promisă Timișoarei și în anul 2013. Când nicio parte din banii promiși nu au ajuns, însă, aici..

5 milioane de lei de la Guvern, după mai bine de doi ani de așteptare

Edilul Timișoarei, Nicolae Robu, a anunțat recent, prin intermediul unei postări pe contul său de facebook că, la puțin timp înainte de încheierea anului 2014, Guvernul a virat, în sfârșit, în contul Primăriei Timișoara, suma de cinci milioane de lei. Sumă care reprezintă o parte din contribuția asumată de către Guvern la finanțarea lucrărilor la noul corp de clădire a Spitalului Clinic de Copii „Louis Țurcanu”.

În mesajul publicat de primarul Timișoarei cu doar o zi înainte de sfârșitul lui 2014 este precizat faptul că informarea timișorenilor cu privire la îndeplinirea de către Guvern a acestei promisiuni, care a fost asumată încă din perioada de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, este, în egală măsură, expresia unui gest de fair-play și confirmarea unei promisiuni:

„(…) Pe parcursul anului 2014, am declarat, în repetate rânduri, că Guvernul PSD, condus de Victor Ponta, nu a dat niciun leu pentru Timișoara, menționând că, dacă situația se va schimba, voi fi primul care va face cunoscut acest lucru. Ei bine, în sfârșit, Guvernul a virat în contul Primăriei Timișoara suma de cinci milioane lei, aprobată de la începutul anului prin Legea bugetului pe 2014, pentru Noul Corp al Spitalului de Copii. Evident, faptul nu poate decât să ne bucure”, a scris edilul Timișoarei.

Prin intermediul aceluiași mesaj, primarul Timișoarei solicită includerea noului corp de clădire a Spitalului Clinic de Copii „Louis Țurcanu” pe lista obiectivelor din Planul Național de Investiții. Și, mai adaugă edilul, ținând cont de faptul că valoarea totală estimată a investiției de la Spitalul de Copii se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei, Guvernul ar trebui să comunice public care este suma totală cu care se angajează să contribuie la finalizarea acestui proiect, precum și modul în care reprezentanții Guvernului își propun să eșaloneze respectiva sumă pe ani bugetari. Și aceasta pentru a putea permite Primărie Timișoara să își eșaloneze, la rândul său, investițiile.

În plus, mai notează Nicolae Robu, adresând, în felul acesta, o provocare Guvernului României în ceea ce privește implicarea în proiectul noului corp de clădire a Spitalului Clinic de Copii, „pentru 2015, ne așteptăm din partea Guvernului, pentru obiectivul în discuție, la cel puțin 20 de milioane de lei”.

“Așteptăm să vedem inclusă în Master Plan-ul pe Transporturi Centura Sud a Timișoarei”

În plus, primarul Timișoarei reiterează și o solicitare referitoare la un alt obiectiv de interes major pentru Timișoara și pentru timișoreni: Centura Sud. Despre care edilul consemnează că se așteaptă includerea ei în Master Plan-ul General de Transporturi al României, așa cum a promis, în perioada de campanie electorală, prezidențiabilul de atunci, actualul premier Victor Ponta, și ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

„Dacă tot veni vorba de Guvern, reamintesc că așteptăm să vedem inclusă în Master Plan-ul pe Transporturi Centura Sud a Timișoarei, omisă inițial și realizarea ei cât mai grabnică”, a notat edilul Nicolae Robu solicitarea adresată Guvernului în calitate de reprezentant al timișorenilor.

Un proiect medical de interes major, victimă a unui cinic joc politic

Informația potrivit căreia, la finalul anului 2014, Guvernul României a virat Primăriei Timișoara o parte din suma promisă ca sprijin pentru realizarea lucrărilor la noul corp de clădire al Spitalului de Copii este doar o primă promisiune îndeplinită dintr-un lung șir de promisiuni, cel mai adesea conotate electoral, care au fost făcute pe marginea acestui subiect în decursul ultimilor mai bine de doi ani.

Prima dată când s-a evocat în mod oficial posibilitatea implicării Guvernului în susținerea cu fonduri a proiectului vizând construirea unui nou corp de clădire pentru Spitalul de Copii „Louis Țurcanu” a fost în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, atunci când fostul viceprimar PSD al Timișoarei, Sorin Grindeanu, actual ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, candida pentru a obține un mandat de deputat în Parlamentul României, pe listele USL, din partea PSD Timiș.

Campania inițiată atunci de deputatul Sorin Grindeanu a fost intitulată „Da! Reușim”. Dar, în pofida promisiunilor asumate atunci, anul 2013 s-a încheiat fără ca Spitalul de Copii din Timișoara să primească vreun ban din partea Guvernului USL nou instalat la putere. Motivul invocat oficial a fost acela că, deși deputatul PSD Sorin Grindeanu, susținut de europarlamentarul PSD Daciana Sârbu, ar fi reușit să obțină, pentru 2013, o parte din banii necesari realizării proiectului, Primăria Timișoara nu a reușit să finalizeze la timp proiectul tehnic în vederea organizării licitației și demarării propriu-zise a execuției lucrărilor.

De cealaltă parte, însă, edilul Timișoarei a apreciat, la momentul când a anunțat că a fost finalizat proiectul tehnic de execuție, că acesta este un record de eficiență din partea echipei tehnice din Primărie, ținând cont de complexitatea proiectului.

Pe parcursul lui 2013, disensiunile din sânul USL s-au accentuat, așa încât, la jumătatea lunii februarie 2014, PNL își anunța ieșirea de la guvernare, marcând, în același timp, ruperea alianței electorale USL. Devenit din acel moment parte a Opoziției, edilul Timișoarei, Nicolae Robu, a catalogat public promisiunile legate de finanțarea, în 2013, de către Guvern, a lucrărilor la noul corp de clădire a Spitalului de Copii drept „o șmecherie politicianistă” și nu a pregetat apoi să semnaleze public, în mai multe rânduri, faptul că, în perioada care s-a scurs de la preluarea puterii de către USL și, ulterior, de către PSD, Timișoara și județul Timiș au primit din partea Guvernului României zero lei de la bugetul consolidat de stat pentru realizarea obiectivelor majore asumate în fața cetățenilor.

La jumătatea lunii aprilie 2014, etapă care a premers campania electorală pentru alegerile europarlamentare din luna mai, europarlamentarul PSD Daciana Sârbu și deputatul PSD Sorin Grindeanu au readus public în discuție posibilitatea de a obține fonduri de la Guvern pentru obiectivul menționat, insistând, însă, că aceasta va fi posibil doar cu condiția ca echipa din cadrul Primăriei Timișoara și primarul Timișoarei să își facă datoria la timp în ceea ce privește preparativele pentru începerea lucrărilor de construcție propriu-zise.

Fără a miza pe vreun sprijin concret din partea Guvernului și reiterând public versiunea Primăriei, potrivit căreia preparativele de ordin administrativ și procedural au fost finalizate eficient, edilul Timișoarei a dat, la jumătatea lunii mai, semnalul de începere a lucrărilor pe șantierul de lângă clădirea Spitalului de Copii.

Din acel moment, polemicile legate de neonorarea de către Guvern a promisiunilor asumate față de timișoreni au dobândit o nouă turnură, o dată cu menționarea publică a faptului că, dat fiind momentul propriu-zis de debut a lucrărilor, trebuia acum identificată și o variantă de obținere a fondurilor oferite de Guvern. Această variantă a constat în includerea pe traseul banilor guvernamentali a unei instituții locale – Direcția de Sănătate Publică Timiș, cu rol de intermediar – care urma să preia devizele cheltuielilor efectuate de către Primăria Timișoara și să le prezinte, spre decontare, Ministerului Sănătății.

Ulterior acestui demers, banii urmau să fie rambursați Primăriei Timișoara. Și aceasta în condițiile în care, la jumătatea lunii octombrie 2014, atunci când a fost semnat acordul între Primărie și DSP Timiș, Municipalitatea anunța deja că a efectuat, din bugetul propriu, cheltuieli de aproximativ trei milioane de lei, prima plată efectuându-se, potrovot informațiilor oferite de edil, în decursul lunii iulie 2014.

Acordul între cele două instituții – Primărie și DSP Timiș – a fost semnat la începutul lunii octombrie 2014, prilejul marcând o nouă rundă de polemici, între primarul Timișoarei, pe de o parte, și reprezentanții DSP Timiș, de cealaltă parte. Reprezentanții DSP au dat de veste, ulterior semnării acordului între cele două instituții, că banii promiși de Guvern există. Contactat telefonic de Timpolis pentru a oferi informații despre parcursul banilor alocați de Guvern construirii noului corp de clădire a Spitalului de Copii, purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Dana Şpac, a declarat că atribuţiile DSP Timiş constau exclusiv în a prelua şi a înainta către Bucureşti toate devizele de cheltuieli care au fost efectuate până acum. “Banii sunt alocaţi pe hârtie (în contul DSP Timiş – n.r.). Ei există la Bucureşti şi lucrările efectuate vor fi decontate. (…) Aceasta este procedura. Primăria trebuie să înainteze spre noi devizele, iar Bucureştiul dă OK-ul. Banii vor fi repartizaţi Primăriei după ce DSP primeşte devizele cu semnăturile celor implicaţi. Apoi se decontează suma cheltuită”, a explicat purtătorul de cuvânt al DSP Dana Şpac. Aceasta nu a făcut referiri concrete la suma exactă care ar fi alocată de către Guvern pentru lucrările de la Spitalul de Copii din Timişoara, explicând doar că există un act normativ care prevede alocarea de la bugetul de stat a sumei de cinci milioane de lei pentru lucrările la Corpul B al Spitalului Clinic de Copii din Timişoara. „Primăria Timişoara trebuie să depună la DSP Timiş toate documentele care atestă plăţile efectuate, pe care să figureze semnăturile beneficiarului lucrării (Primăria Timişoara – n.r.) şi semnăturile tuturor furnizorilor de servicii de până acum, adică furnizorii de materiale, diriginţii de şantier etc. Banii cheltuiţi vor fi decontaţi. Asta e procedura”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Dana Şpac.

Întrebată dacă nu ar fi existat modalităţi legale mai puţin complicate, care să nu presupună un parcurs birocratic atât de sinuos al banilor, iar fondurile alocate de la bugetul de stat pentru proiectul construirii noului corp de clădire al Spitalului de Copii să fi fost transferate direct în contul Primăriei Timişoara, Dana Şpac declara că procedura nu e complicată, adăugând că “DSP este o instituţie de tehnocraţi, de profesionişti”, care îşi propun să rămână la distanţă de jocul politic şi, prin urmare,“nu discutăm variante, pentru că eu nu sunt în măsură să discut alte variante”.

De cealaltă parte, însă, edilul Timișoarei a continuat să susțină public că, prin semnarea acordului cu DSP, s-au creat doar premisele menite să permită virarea banilor de către Guvern. Și, a promis edilul, în momentul în care banii vor ajunge în conturile Primăriei Timișoara, va fi prima persoană care va da public de știre cu privire la acest fapt. Lucru care, judecând după momentul anunțului făcut de edil, pare să se fi petrecut abia în penultima zi a anului 2014… Atunci când primarul Nicolae Robu a dat de veste faptul că Guvernul a alocat Primăriei Timișoara suma de 5 milioane de lei. Sumă aprobată, în principiu, încă de la începutul anului trecut, în Legea bugetului de stat pe 2014. Dar, a mai menționat edilul, nu există, nici în acest moment, un document oficial prin care Guvernul României să asume finanțarea acestui obiectiv și care să prevadă riguros, în scris, valoarea totală a sprijinului cu care Guvernul să angajează să susțină finanțarea acestui proiect de interes major pentru Timișoara. Ceea ce, în traducere liberă, înseamnă, în fapt, că, și pentru anul care se află acum la debut, proiectele majore de investiții rămân consemnate nu, așa cum ar fi firesc, în Planul Național de Investiții, ci în agendele obscure ale puternicilor zilei, pe liste de obiective finanțate sau nu, în funcție de criterii conjuncturale, care țin mai degrabă de regulile fluide și extrem de imprecise ale capriciosului și inechitabilului joc politic…