Într-o scrisoare deschisă trimisă ministrului Justiţiei, Raluca Prună, şi procurorului general al României, Augustin Lazăr, Asociaţia 21 Decembrie 1989 îi solicită ministrului semnarea Acordului de la Tallin, iar procurorului general al României, redeschiderea dosarelor comunismului.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 salută Declaraţia comună a miniştrilor Justiţiei din Polonia, Ucraina și cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – de condamnare a deportărilor masive în Siberia, cărora le-au căzut victime cetățenii lor, începând cu anii '40, și au cerut Rusiei să recunoască aceste crime, să ofere compensații celor afectați sau familiilor acestora și să renunțe la retorica de „glorificare” a trecutului sovietic. Dar, se arată în aceeaşi scrisoare, „din motive neclare, miniştrii Justiţiei de la Chişinău şi Bucureşti nu figurează în document, dar îl pot semna şi ulterior până la 28 Iunie a.c., dată la care se marchează 76 de ani de la prima ocupaţie sovietică a României, asupra Basarabiei şi nordului Bucovinei, şi le cerem să adere la această Declaraţie din 14 iunie, a celor cinci miniştri.”

Teodor Mărieş (foto), preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, reaminteşte că în august 2015, la Tallin, în cadrul Conferinţei de comemorare a 76 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, aceiaşi miniştri ai Justiţiei au iniţiat un Acord interstatal pentru constituirea Tribunalului internaţional pentru investigarea crimelor comunismului . „Asociaţia 21 Decembrie 1989 încă aşteaptă ca miniştrii Justiţiei de la Chişinău şi Bucureşti să semneze Acordul de la Tallin, aşa cum fostul ministru al Justiţiei a promis”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

În acest context, Asociaţia 21 Decembrie îi solicită procurorului general al României şi redeschiderea dosarelor comunismului: „Este vorba de crime imprescriptibile aşa cum Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie a cercetat recent şi cum Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în cazurile «Vişinescu» şi «Ficior», iar Înalta Curte de Casaţiei şi Justiţie a României a confirmat, însuşindu-şi consideraţiile şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, deschisă de cauzele «Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase s.a. contra România», privind dosarele Revoluţiei din Decembrie 1989, şi «Asociaţia  21 Decembrie  Mărieş (II) Mocanu şi Stoica contra România», privind Mineriada din 13 – 15 iunie 1990.”

Reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie spun că folosesc acest prilej pentru a reaminti că pe rolul diferitelor Parchete din ţară au existat diverse plângeri ale membrilor asociaţiilor şi federaţiilor foştilor deţinuţi politic anticomunişti ori ale AFDPR sau ale altor disidenţi şi luptători anticomunişti – „cum au fost Cicerone Ionitoiu sau Vasile Paraschiv ori privind pe Gheorghe Ursu (şi mult alţii, să ne ierte cei pe care nu i-am menţionat)” – cercetări care au fost complet neinstrumentate sau închise, sub pretextul prescripţiei, de către procurori cu trecut comunist şi la comanda Securităţii. „Insistăm ca acestea toate să fie inventariate, să fie făcută publică o informare asupra situaţiei fiecăruia şi să fie redeschise şi extinse cercetările, unele să fie conexate şi instrumentate adecvat”, declară Teodor Mărieş. Adăugând că victime ale comunismului criminal au fost şi cei care au murit pentru libertate sub represiunea din Decembrie ' 89 şi 13 – 15 Iunie '90.

„După dezvelirea la 31 mai 2016, la Bucureşti, a monumentului «Aripi», al Victimelor Comunismului, cu memorabilele declaraţii de condamnare a represiunii comuniste, a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, a preşedintelui României din perioada 1996 – 2000, domnul Emil Constantinescu, şi a preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic Anticomunişti din România, domnul Octav Bjoza, aflăm încă un gest simbolic remarcabil: în capitala Estoniei urmează să fie ridicat un monument pe care vor fi inscripționate numele celor care au fost uciși în timpul ocupației sovietice”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 aşteaptă ca toate declaraţiile şi Acordurile internaţionale semnate de România să fie urmate de fapte concrete şi de consecinţe în plan judiciar, respectându-se hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru astfel de fapte grave privind istoria noastră recentă şi că delimitare de crimele trecutului.

În plus, spune Teodor Mărie, asociaţia pe care o conduce se aşteaptă ca dosarele recent redeschise, privind Revoluţia şi Mineriada, „să fie instrumentate în mod just, de echipe de cercetare a căror integritate şi profesionalism să nu fie puse la indoaiala de urmaşii victimelor”.