Câinii vagabonzi vor fi eutanasiaţi în termen de 14 zile de la ridicarea de pe stradă, dacă nu vor fi adoptaţi. Aceasta este principala reglementare a legii privind gestionarea câinilor fără stăpân, adoptată, la începutul săptămânii, de Parlament. Mai mult, autorităţile locale nu mai au voie să plaseze din nou în stradă câinii pe care-i sterilizează, având obligaţia de a amenaja adăposturi, în două luni de la intrarea în vigoare a noii legi. Deşi primarul Timişoarei, Nicolae Robu, susţine că aceasta este singura soluţie pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, Municipalitatea nu are fonduri de a întreţine animalele în adăposturi.

Primăriile, obligate să facă adăposturi

Parlamentul României a adoptat zilele trecute legea privind modul de gestionare a problemei câinilor fără stăpân. Printre reglementări se numără obligativitatea Primăriilor de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de două luni de la data intrării în vigoare, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân – adăposturi în care să existe un registru de evidenţă a patrupedelor.

În cadrul adăposturilor trebuie să existe şi un medic veterinar pentru evidenţă şi supraveghere. Registrele de evidenţă a animalelor fără stăpân trebuie să cuprindă data capturării, data şi ora cazării în adăpost, caracteristicile individuale ale animalului, numărul de câini prinşi, revendicaţi, adoptaţi, returnaţi şi eutanasiaţi, motivul eutanasierii, substanţa utilizată şi numele persoanei care realizează eutanasia, numărul de microcip sau al mijlocului alternativ de identificare, numărul fişei de adopţie, data deparazitării, data vaccinării antirabice, data sterilizării, data predării cadavrelor la societăţile care vor executa incinerarea, precum şi persoanele care au instrumentat manoperele respective.

Câinii capturaţi şi înregistraţi în evidenţele adăposturilor pot fi revendicaţi sau adoptaţi în termen de 14 zile. În prealabil, populaţia trebuie informată depre existenţa adăpostului şi a programul de vizitare, dar şi despre posibilitatea de adopţie sau revendicare, prin afişarea acestor informaţii la sediul adăpostului şi al serviciului specializat. Patrupedele care nu şi-au găsit un stăpân vor fi eutanasiate, în baza unei decizii emise de către primar. Din lege nu reiese, însă, clar  termenul în care edilii pot apela la această ultimă soluţie: „Termenul va fi stabilit avându-se în vedere capacităţile de cazare şi disponibilităţile bugetare. Acest termen poate fi modificat motivat”, se arată în legea adoptată de Parlament, care urmea-ză să fie promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

În primăvara acestui an, Consiliul Local Timişoara a adoptat o hotărâre care prevede sterilizarea câinilor fără stăpân, care ulterior sunt lăsaţi înapoi pe străzi, ceea ce contravine noii legi, care interzice ca animalele să fie returnate în stradă.

Timişorenii au protestat împotriva legii de eutanasiere

Reprezentanţii asociaţiilor care apără drepturile animalelor s-au întâlnit, miercuri seara, în Piaţa Unirii pentru a discuta pe marginea legi care dă undă verde la eutanasierea câinilor, fiind organizat şi un flashmob cu aprindere de lumânări, în semn de solidaritate cu cetăţenii din celelalte oraşe care protestează împotriva eutanasierii maidanezilor.

Animalele au un comportament imprevizibil, prin natura lor, şi putem întâlni situaţii în care un câine este agresiv faţă de o persoană anume, iar când trece un biciclist pe lângă el nu are nicio reacţie

Reprezentanţii O.N.G.-urilor timişorene spun că soluţia ar fi sterilizarea tuturor animalelor, inclusiv a celor din curţile oamenilor pentru că de acolo provin cei mai mulţi câini ai străzi, dar şi alocarea de fonduri pentru promovarea şi intensificarea târgurilor de adopţie: „Asociaţia Act Timişoara poartă permanent dialog cu Municipalitatea şi ne pregătim să demarăm împreună o campanie de sterilizare în masă a câinilor vagabonzi. În momentul de faţă, noi îi sterilizăm, îi deparazităm pe banii noştri”, ne-a explicat Diana Mihai, una dintre protestatarele prezente la manifest.

Cât despre realizarea de adăposturi în termen de 60 de zile, aceasta se declară sceptică, dat fiind că nu s-a reuşit amenajarea adăposturilor în decursul a câţiva ani, cu atât mai puţin în două luni. În Timişoara nu există decât un adăpost pentru câinii strânşi de pe străzi, care aparţine societăţii Danyflor.

Adrian Orza: „Mă aşteptam să se impună o regulă pentru toată lumea”

Fostul viceprimar al Timişoarei, Adrian Orza, consideră că noua lege de gestionare a câinilor fără stăpân este confuză, având în vedere că nu este stipulată o regulă general valabilă la nivel local, lăsând la latitudinea autorităţilor locale fie de a ţine câinii în adăposturi, dacă au banii necesari, fie de a-i eutanasia, dacă nu sunt adoptaţi în două săptâmâni de la ridicarea de pe stradă: „Mă aşteptam să se impună o regulă pentru toată lumea. În acest mod nu vom fi mai eficienţi în problema populaţiei canine maidaneze”.

De vină pentru situaţia de faţă, declară Adrian Orza, actual consilier local din partea P.N.Ţ.C.D., este faptul că până acum, legislaţia în acest domeniu a fost lăsată de izbelişte, dar şi societatea românească, în ansamblul ei, având în vedere că încă mai sunt cazuri în care oamenii îşi aruncă în stradă puii de câini: „Aceşti oameni ar trebui amendaţi, iar problema nu trebuie pusă în cârca O.N.G.-urilor de protecţie a animalelor”.

3.000 de maidanezi pe străzile oraşului

Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a refuzat să comenteze noile reglementări ale legii, însă declară că nu este de acord cu eutanasierea animalelor, afirmând că sterilizarea este cheia rezolvării problemei. Acesta avertizează că Municipalitatea nu are fonduri suficiente pentru a ţine toţi câinii vagabonzi în adăposturi. „Trebuie să mergem la cauză, nu la efect. Mereu vor apărea noi câini pe străzi, iar noi ar trebui să eutanasiem mereu aceste animale. Nu cred că asta e soluţia. Nu se rezolvă problema cu o rundă de eutanasiere”, delară Nicolae Robu. Deşi recunoaşte că în Timişoara nu s-a realizat până acum un resensământ al câinilor vagabonzi, primarul estimează că pe străzile urbei sunt aproape 3.000 de câini, dintre care 1.600 sunt sterilizaţi.

Cu toate astea, edilul spunea săptămâna trecută, înainte ca legea să fie adoptată, că este necesară definirea agresivităţii câinilor ca fiind o boală, în contextul în care nimeni nu garantează că după ce sunt sterilizaţi şi lăsaţi din nou pe stradă nu mai pot ataca persoane. Chiar şi medicii veterinari, spune edilul, au opinii diferite în această privinţă. „Asta e o atitudine pe care lumea o consideră a fi civilizată şi umană. Numai că noi ne bazăm pe faptul că veterinarii spun că după sterilizare câinii nu sunt agresivi. Practica demonstrează că unii dintre câini devin chiar mai agresivi. Şi atunci, când câinii sunt prinşi, primul lucru care trebuie făcut este sterilizarea. Şi cum nu avem capacitatea de a-i ţine în adăposturi, trebuie să-i lăsăm liberi după sterilizare, iar dacă ei devin agresivi, atunci trebuie eutanasiaţi”.

Însă, şi în această situaţie se ridică o altă problemă, la care primarul nu a răspuns încă, şi anume, cine trebuie să-i identifice pe câinii agresivi şi să semnaleze aceste cazuri autorităţilor locale? Pentru că, ştim cu toţii, acest lucru este semnalat doar după ce un om este muşcat şi nu înainte. O a doua problemă este aceea că animalele au un comportament imprevizibil, prin natura lor, şi putem întâlni situaţii în care un câine este agresiv faţă de o persoană anume, iar când trece un biciclist pe lângă el nu are nicio reacţie.