Olivier Guez. Sursă foto: Focus Vif

Scriitorul și jurnalistul francez Olivier Guez, autor al recentului volum Secolul dictatorilor, își întâlnește cititorii din Timișoara în cadrul unei seri literare în care va intra în dialog cu scriitoarea Adriana Babeți.

Evenimentul va avea loc joi, 27 aprilie, de la ora 18.30, la librăria La două bufnițe. Olivier Guez va intra în dialog cu scriitoarea și profesoara de literatură comparată Adriana Babeți, iar discuția va fi moderată de scriitorul și profesorul universitar Marcel Tolcea. Evenimentul va avea loc în limba franceză și se va concentra în jurul volumului Le Grand Tour. Autoportrait de l’Europe par ses écrivains, coordonat de Olivier Guez, apărut la Editura Grasset, în 2022, și al Dicţionarului romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți și apărut anul trecut la Editura Polirom. De asemenea, discuția va atinge și cel mai recent volum al lui Olivier Guez apărut anul acesta la Editura Humanitas, Secolul dictatorilor, tradus din limba franceză de Diana Zotea.

Evenimentul este organizat de Institutul Francez din România la Timișoara, în cadrul Coin du livre francophone à Timișoara avec Kyralina @ La Două Bufnițe, unde se vor găsi și celelalte cărți în franceză ale lui Olivier Guez.

Le Grand Tour. Autoportrait de l’Europe par ses écrivains este un volum colectiv care marchează preluarea președinției Uniunii Europene de către Franța și conține eseuri scrise de 27 de scriitori, reprezentanți ai celor 27 de state europene. „În secolul al XVIII-lea, tinerii aristocrați din nordul Europei porneau într-un Mare Turneu pe țărmurile mediteraneene, pentru a-și perfecționa educația și cunoștințele în materie de umanioare. Mai modest, Marele nostru turneu peregrinează prin imaginarul european și își invită cititorii la drum, la bordul unui utopic Trans-Europa Expres – se spune că trenurile revin, din nou, la modă. Povestim despre destine, orașe și peisaje. Ascultăm vocile Europei de azi. Ne întoarcem adeseori în trecut, căci suntem un continent bătrân. Volumul oferă o panoramă inedită a literaturii europene contemporane, un autoportret al Europei prin intermediul scriitorilor săi, printre cei mai buni de pe continent”, spunea Olivier Guez, cel care a avut ideea de a-i aduce împreună, între copertele unei cărți, pe cei 27 de scriitori. În acest fel a luat naștere o carte emoționantă, care acoperă aproape un secol de istorie și cultură europeană, începând cu „nebunii” ani ‘20 ai secolului trecut, până în zilele noastre, când Putin a declanșat un nimicitor război la porțile Europei.

Secolul dictatorilor vorbește despre apariția sistemelor totalitare comunist și fascist. Timp de patru generații, pe toate continentele, regimurile ideologice totalitare au făcut să domnească în țările pe care le-au guvernat o ordine de fier, întreținută prin războaie și exterminări, marcând un secol barbar, care a frânt încrederea în progresul omenirii. Această formă absolută de absolutism a fost orchestrată de lideri nemiloși, care, în ciuda unor traiectorii și caractere diferite, adesea diametral opuse, au fost mânați de aceeași sete de putere întemeiată pe banalizarea terorii, de aceeași neîncredere în semeni și de același dispreț profund față de viața umană și față de orice formă de libertate. Secolul dictatorilor pune cititorul în fața unei galerii a ororilor care ar trebui să ne rămână gravată în memorie: portretele celor mai importanți 22 de dictatori ai secolului XX, cu tot ce au făcut acești tirani în numele ideologiei sau al setei de putere.

Născut la Strasbourg, Olivier Guez a studiat știinţe politice la Strasbourg (1992-1996), apoi la London School of Economics (1996-1997) și la College of Europe din Bruges (1997-1998). Lucrează ca jurnalist independent pentru mai multe canale media internaționale importante, printre care New York Times, Le Monde, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Le Figaro Magazine, L’Express, Le Point. A lucrat la Bruxelles pentru Libération și a realizat reportaje în America Latină, Europa și Orientul Mijlociu. Între 2000 și 2005, a fost reporter la departamentul de Economie Internațională al ziarului La Tribune. Realizează investigații și reportaje despre Europa Centrală, America Latină, Orientul Mijlociu, Uniunea Europeană, geopolitica petrolului. Din această perioadă datează prima sa lucrare, scrisă în colaborare cu Frédéric Encel, La Grande Alliance (Flammarion, 2003), urmată de L’Impossible Retour (Flammarion, 2007), de un prim roman intitulat Les Revolutions de Jacques Koskas  (Belfond, 2014), și de 𝘌́loge de l’esquive (Flammarion, 2014).

Adriana Babeți. Sursă foto: Arhivă personală

Adriana Babeți predă literatură comparată la Universitatea de Vest din Timișoara și este profesor asociat la Universitatea din București. Redactor la revista Orizont din Timișoara. Împreună cu Delia Șepețean-Vasiliu a îngrijit (selecție de texte, traducere, aparat critic, prefață) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) și Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) și Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998). S-a ocupat de asemenea de traducerea și selecția antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revăzută și adăugită, 2013). A publicat volumele: Femeia în roșu (împreună cu Mircea Mihăieș și Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru roman), Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne și pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară, Premiul Asociației de Literatură Comparată și Generală din România), Ultimul sufleu la Paris. 69 de rețete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, Circe, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009), Amazoanele. O poveste (Polirom, 2013; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu, critică și istorie literară; Premiul „Cartea anului 2013” acordat de revista România literară; Premiul revistei Observator cultural, secțiunea „Critică literară/Istorie literară/Teorie literară”; Premiul „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea Nonficțiune, în cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2014), Prozac 2. 90 de pastile împotriva tristeții (2014). În 2017 Adriana Babeți a primit Marele Premiu al Asociației de Literatură Comparată și Generală din România pentru întreaga activitate și pentru cel mai bun studiu de comparatistică din ultimii 20 de ani. În 2022 i-a apărut la Polirom volumul Dicţionarului romanului central-european din secolul XX, la care este coordonator. Are Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2010) și este Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2022).

Coin du livre francophone à Timișoara avec Kyralina @ La Două Bufnițe s-a lansat în spațiul librăriei independente La Două Bufnițe din Timișoara la finalul lunii martie, în parteneriat cu Kyralina, librăria franceză din București, fiind un proiect sprijinit de Institutul Francez din România, Centre National du Livre Paris, Bureau International de l’Édition Française și Association Internationale des Libraires Francophones. Cu ocazia lansării colțului de carte francofonă la Timișoara, librăria La Două Bufnițe s-a alăturat Asociației internaționale a librarilor francofoni și a devenit cel mai recent membru al acesteia.