Deși în urmă cu zece ani politicienii social-democrați râdeau de “ipotezele fanteziste” ale presei care anticipa colapsul sistemului de pensii de stat, în prezent, deși o parte din acei politicieni se regăsesc și acum în formula guvernamentală, puțini mai cred într-un viitor optimist al acestui sistem. În condițiile în care beneficiarii se înmulțesc (lucru valabil inclusiv în Timiș – unul dintre județele cu o proporție destul de mare a populației active), iar cotizanții se împuținează.

Previziuni pesimiste

Un studiu intitulat “Alternative și compromisuri în sistemul româ­nesc de pensii pentru următorii 20 de ani”, realizat de Centrul de Resurse pentru Participare Publică și Centrul Român de Politici Europene și pre­zen­tat săptămâna trecută la nivel na­țional arată că perspectiva demogra­fică a României este proastă, fiind agravată și de pierderea masivă a populației active prin migrație, astfel încât sistemul de pensii se prefi­gu­rează sustenabil doar până la ni­velul anului 2013.

Inițiatorii studiului mai arată că, în prezent, sistemul de pensii nu se autosusține complet, de la bugetul de stat transferându-se aproximativ 2,5% din PIB. “Dacă procentul s-ar ridica la cir­ca 3%, pot apărea pro­bleme se­rioa­se de echilibru, cu efecte ce vor fi resimțite în economie – creșterea fiscalității, reducerea in­vestițiilor, iar dacă ar ajunge spre 4%, echilibrul ar fi pierdut. Acum, trans­ferurile asi­gură un grad optim de adecvare a pensiilor, iar România nu ar fi avut probleme cu transferurile, dacă nu ar fi intervenit criza econo­mică globală din 2008, aceasta afec­tând economia și, implicit, veniturile la buget”, se arată în documentul făcut public zilele trecute.

Specialiștii susțin că schimbările necesare sunt structurale și depășesc instrumentele de gestiune propriu-zisă a unui sistem de pensii. Astfel, pentru a asigura un sistem de pensii adecvat, pe termen lung, ar fi nevoie de avansuri în productivitatea mun­cii, de creșterea ratei de ocupare a populației active și de politici de imigrație atractive.

Autorii studiului mai spun că perspectiva demografică a României este proastă, țara noastră pierzând masiv populație activă prin migrație: “Din anul 1990, am pierdut aproxi­mativ două milioane de oameni ac­tivi. Dacă acest ritm se va menține, contributorii se vor reduce dispropor­țio­nat cu beneficiarii, iar sustena­bili­tatea va fi afectată. Mecanic, siste­mul de pensii se prefigurează sus­tenabil până la nivelul anului 2030. Una dintre cauze este că speranța de viață în România este încă mică – nu­mărul de decese este mare”.

Inițiatorii cercetării subliniază că pe piața muncii situația este stațio­nară, de ani de zile rata de ocupare fiind în aceiași parametri, fără a fi generate locuri de muncă.

Autorii studiului avertizează că nu ne mai putem baza pe măsuri pre­cum stimularea creșterii demografi­ce, măsuri administrative de reduce­re a economiei gri/negre, creșterea vârstei de pensionare (care deja e ridicată) sau creșterea vechimii obligatorii pentru pensie integrală, de asemenea, deja ridicată.

În opinia specialiștilor, sistemul de pensii a avut evoluții contradic­to­rii, ceea ce a dus la creșterea numă­rului total de pensionari de la 3,58 milioane, în 1990, la 5,401 milioane, în noiembrie 2013 (+50,8 %) în con­dițiile scăderii numărului de salariați de la 8,156 milioane în 1990 la 4,378 milioane de salariați în septembrie 2013 (-46,32%).

Concluzia studiului este că, în funcție de orientarea politică/ideo­logică, se va pune accentul fie pe componenta socială (o valoare cât mai mare pentru pensia medie), fie pe componenta de reducere a defici­tului prin creșterea vârstei de pen­sionare, în funcție de speranța de viață la 65 de ani.

Dacă pe vremuri miniștrii de resort ar fi combătut energic și cu superioritate acest gen de prognoze, acum le confirmă, forțați de evidențe. Astfel, dacă în 2003, într-o vizită de lucru la Timișoara, ministrul P.S.D. de atunci al Muncii și Solidarității Sociale, Marian Sârbu, susținea că este imposibilă și fantasmagorică o ipoteză legată de faptul că sistemul de pensii de stat nu se va auto-sus­ține pe termen mediu și lung, acum, liberala Mariana Câmpeanu, minis­trul Muncii într-un Guvern social-li­beral, a apreciat că studiul care prognozează colapsul sistemul de pensii de stat în 15 ani “este echili­brat și scoate în evidență problemele esențiale ale sistemului de pensii”. Aceasta a întărit concluziile stu­diu­lui, arătând că România va fi țara din U.E. cu procesul cel mai accen­tuat de îmbătrânire a populației și, totodată, va avea un procent de cheltuieli cu pensiile din PIB printre cele mai mari.

Ministrul a precizat că ar trebui avut în vedere faptul că România va fi țara cu procesul cel mai accentuat de îmbătrânire a populației din toată Uniunea Europeană, la asta contri­buind natalitatea scăzută, mortalita­tea infantilă și migrația forței de mun­că, în special a celei tinere. “Dacă vor mai fi persoane care vor pleca să își găsească un loc de muncă în străi­nătate, acelea vor fi tocmai persoa­nele tinere. Aceste componente, corelate și cu creșterea speranței de viață, vor duce la cel mai mare pro­cent de îmbătrânire a populației în România”, a spus ministrul Muncii.

O consecință a acestei situații va fi, în opinia Marianei Câmpeanu, creșterea procentului din PIB al cheltuielilor cu pensiile. În același context, a precizat că numărul de tineri din România ajunsese, în 2012, să fie egal cu cel al bătrânilor, ceea ce înseamnă că procesul de îmbă­trânire a populației era deja în plină desfășurare.

Dezechilibre și în Timiș

Deși Timișul se numără printre județele cu cel mai mare procent al populației active, și aici ponderea pensionarilor raportată la total populației este în creștere. Dacă în 2011 pensionarii reprezentau 21,6% din totalul populației județului, acum, procentul a trecut de 23%. Princi­pa­lul factor de stabilizare al sustenabi­lității sistemului public de pensii, ră­mâne în Timiș, ca și la nivel națio­nal, și european de altfel, fenomenul ac­centuat de îmbătrânire a populației.

Reprezentanții Direcției Regio­nale de Statistică Timiș spun că se manifestă și în județ acest fenomen de îmbătrânire a populației, remar­cat în toată țara, însă mai precizează că în cele trei județe ale zonei de vest a țării – Timiș, Arad și Caraș-Severin – fenomenul de îmbătrânire a popu­lației nu este atât de accentuat pe cât cel din regiunea vecină, din Ungaria.

Faptul că Timișoara e un centru universitar puternic a mai echilibrat cât de cât balanța demografică a zo­nei. Conform Direcției Regionale de Statistică Timiș, în județ, îmbătrâni­rea populației e oarecum ținută sub control, deocamdată, de acest feno­men al migrației interne. Timișoara e un centru universitar foarte puter­nic, sunt mulți tineri care vin aici la studii și apoi se stabilesc aici. De aceea, lucrurile nu stau foarte rău din punct de vedere al acestui indice, calculat ca număr al persoanelor sub 15 ani, raportat la numărul persoa­nelor peste 64 de ani. La 100 de persoane sub 15 ani sunt 96 de per­soa­ne peste 64 de ani. În alte județe, la același raport, numărul de per­soane peste 64 de ani e cu mult mai mare de 100.

Însă și atracția orașului univer­sitar a început să scadă în ultimii ani, cel puțin, din cauza “modei” în­scrierii tinerilor români absolvenți de liceu la universități din străi­nă­tate, lucru care a făcut ca înscrierile la facultățile din centrul universitar Timișoara să scadă, încă de acum trei ani. E un lucru care, în următoa­rea perioadă, se va reflecta și în echilibrul demografic al județului, care s-ar putea deteriora.

Numărul pensionarilor timișeni este în creștere

Reprezentanții Casei Județene de Pensii Timiș confirmă faptul că, la nivelul județului, numărul de pensionari înregistrează o creș­te­re ușoară, raportată la ce se întâmpla în ace­eași perioadă a anului trecut. Dacă în ianuarie 2012 erau înregistrați 157.477 de pensionari, acum numărul acestora a ajuns la 157.868.

Chiar și numărul pensionarilor cu pensii anticipate a crescut, deși legislația a devenit restrictivă pe acest segment. “De la un nu­măr de 5.330 de beneficiari ai pen­sionării anticipate în ianuarie anul trecut, s-a ajuns acum la 5.624. Este vorba, în general de oameni care și-au pierdut locul de muncă, din cauza restructurărilor, și, având o anu­mită vârstă, e aproape imposibil să-și mai gă­sească un loc de muncă. De aceea, în cazul lor, pensionarea este singura soluție”, spune Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Județene de Pensii Timiș.

“Sistemul de pensii de stat devine tot mai șubred”

Liderul timișean al Federației Sindicale Cartel Alfa, Ștefan Gogoșanu, susține că este greu de apreciat ce alternative va putea găsi Statul, în varianta în care sistemul de pen­sii de stat se va prăbuși în următorii ani. “Deja sunt foarte mulți pensionari, raportat la populația activă, și probabil că tendința este de orientare spre sistemul de pensii pri­vat, pentru că sistemul de pensii de stat este tot mai șubred. Deja e tot mai clar că peste 15 – 20 de ani, banii pe care îi vor mai lua pen­sionarii din sistemul de stat vor fi extrem de puțini, asigurându-le un trai la limita subzisten­ței. Forța de muncă activă este tot mai re­dusă, iar lucrurile se vor agrava în următorii doi – trei ani, pentru că estimez că va urma un val masiv de pensionări, favorizate și de schimbările legislative, care au dus la recu­noașterea grupei I de muncă. Contribuțiile la sistem vor fi însă tot mai puține. Dacă înain­te de 1989 raportul era de de trei muncitori la un pensionar, acum lucrurile s-au inver­sat, și sunt doi pensionari la un muncitor”.

Pe de altă parte, liderul sindical nu crede că soluția creșterii graduale a vârstei de pen­sionare este fiabilă, pe termen lung. “Cine își poate imagina că la 70 de ani, un om mai poate da randament la locul de muncă? Mai ales că în sistemul privat cerințele angajato­rilor legate de angajați sunt destul de mari. Cred că, dacă se va ajunge la o astfel de situație, vor crește foarte mult numărul de pensionări pe caz de boală, iar angajatorii nu vor putea trece peste deciziile cadrelor me­dicale. Și se va ajunge tot acolo, la același dezechilibru”.