Protecţia mediului şi promovarea transportului durabil, obiective comune pentru România şi Ungaria

Marian VasileStabilirea a două obiective comune şi o revenire asupra unei propuneri avansate acum an de către vicepreşedintele C.J. Timiş, liberalul Marian Vasile. Acesta a fost bilanţul şedinţei de planificare strategică a programului transfrontalier România – Ungaria 2014 – 2020.

Obiective comune româno-maghiare

Vicepreşedintele C.J. Timiş, Marian Vasile, a reprezentat, zilele trecute, Timiș la întâlnirea la care au participat reprezentații a opt judeţe situate la graniţa dintre România şi Ungaria. Au fost prezenţi la întâlnire oficiali din partea celor două Guverne, reprezentanţi ai Autorităţii de Management a programului, ai Euroregiunii DKMT, precum și firme de consultanță. În cadrul negocierilor s-a convenit asupra a două dintre cele patru obiective tematice care vor crea cadrul finanțărilor pentru perioada 2014 – 2020. Discuţiile s-au purtat în contextul în care Comisia Europeană a solicitat concentrarea eforturilor de implementare a proiectelor, fapt care presupune o selecție de patru obiective tematice din totalul celor 11 definite de C.E. Două dintre cele agreate vizează protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor (cu componente de management a apei și a destinațiilor turistice cu caracter istoric şi natural) şi promovarea transportului durabil (cu componente de mobilitate transfrontalieră şi dezvoltarea de legături la reţeaua europeană TEN-T). Celelalte două obiective nu au putut fi tranșate, delegațiile din cele două ţări manifestând pentru moment poziţii diferite.

Descentralizarea Autorităţii de Management, o decizie amânată

S-au purtat discuţii şi pornind de la intenţia anunţată de Guvernul României de preluare, la Bucureşti, a Autorităţii de Management şi a Secretariatului Tehnic, în condiţiile în care, în anii 2007 – 2013, cele două entităţi au avut sediul în Ungaria. Delegaţia ungară a venit însă cu o propunere nouă, legată de posibila descentralizare a celor două entităţi la nivelul zonei de  graniţă. Propunere avansată, în urmă cu un an, de către vicepreşedintele C.J. Timiş, liberalul Marian-Constantin Vasile, care a făcut lobby activ timp de şase luni pentru susţinerea acestei iniţiative, pe ambele părţi ale frontierei româno-ungare.

Marian Vasile afirmă că a reuşit ca, în şedinţa dedicată programului HURO din februarie 2013, să determine şapte din şapte judeţe româneşti şi ungureşti prezente la reuniune să voteze în favoarea acestei soluţii. “Motivaţia pentru această formulă a fost tendinţa generală a U.E. de descentralizare, astfel încât autorităţile locale să îşi gestioneze singure priorităţile”.

Marian Vasile mai spune că iniţiativa înaintată a căzut în trecut din cauza discuţiilor ulterioare care s-au purtat la nivel politic. “Interesant este că Guvernul ungar, iniţial reticent la o astfel de soluţie, a revenit asupra ei şi a făcut propunerea descentralizării. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu această propunere, preluarea pe graniţă presupunând multe aspecte, inclusiv patrimoniale, Guvernul român dorind preluarea la Bucureşti”, mai spune vicepreşedintele C.J. Timiş.

Titu Bojin foto latProgramul transfrontalier, una dintre alternativele Timişului la lipsa de fonduri de la bugetul de stat

La intenţia autorităţilor române legată de mutarea Autorităţii de Management a proiectului şi a Secretariatului Tehnic a făcut referire recent, şi preşedintele C.J. Timiş, Titu Bojin. Acesta spune că e necesar a fi utilizate cu maximum de eficienţă aceste fonduri acordate în baza programului de cooperare transfrontalieră România -Ungaria 2014 – 2020, ca o alternativă la  lipsa de finanţare a proiectelor majore ale Timişului pe 2014 cu sume alocate de la bugetul consolidat de stat.

Fon­durile oferite în cadrul programului transfrontalier România-Ungaria 2014 – 2020, în valoare totală de 220 de milioa­ne de euro, sunt alocate pentru opt judeţe situate pe frontieră – patru judeţe din Ungaria şi patru din România.

Sunt patru axe pe care se pot obţine bani”, a explicat Titu Bojin, care a precizat că oficialii români aspiră la stabilirea sediului Autorităţii de Management care gestionează aceste fonduri în România, fie la Bucureşti, fie la Arad sau Timişoara.

Print Friendly, PDF & Email