Obiective „orientative” pentru creditul Consiliului Judeţean

Plen CJT Consiliul Judetean foto CosminaLa începutul acestui an, când a ţinut neapărat să contracteze un credit de 200 de milioane de lei, pentru finanţarea unor investiţii, Consiliul Judeţean Timiş susţinea că are o listă clară de obiective spre care se vor duce banii respectivi, deşi o parte din consilieri aveau rezerve legate de supra-îndatorarea administraţiei judeţene. Acum obiectivele vehiculate iniţial sunt schimbate din mers, ca o dovadă a faptului să nu se ştia prea bine, cum nu se ştie nici acum, ce se va face cu această sumă luată cu dobândă, în lipsa banilor de investiţii promişi de Guvern.

 

Schimbări din mers

tiberiu lelescuConform anunţului făcut zilele trecute de către Consiliul Judeţean Timiş, se schimbă o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, atunci când s-a decis că se contractează creditul de 200 de milioane de lei. Aceasta deşi iniţial se afirma că banii respectivi se iau pentru nişte obiective clare, respectiv o listă de investiţii bătută în cuie. Acum, CJ Timiş modifică obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, pe considerentul că, „în situaţia in care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări in derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis acum încetarea contractului de finanţare şi începerea identificării altor surse pentru realizarea Centrului Judeţean Multifuncţional pentru Susţinerea Afacerilor Timişoara. Suma de 32 de milioane de lei alocată iniţial pentru acest obiectiv urmează a fi utilizată pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeţean, deşi se promitea iniţial că această investiţie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul că în Timiş nu mai există speranţe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indică şi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeţene, care de obicei se făcea cu sume alocate special, prin ordonanţă sau hotărâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiş s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ  592D Ohaba Forgaci – Racoviţa.

Conducerea CJ Timiş susţine că aceste schimbări s-au realizat ţinând cont de necesitatea, oportunitatea şi importanţa proiectelor de investiţii propuse spre finanţare. Consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu spune că nu se vor putea face schimbări fără aprobarea CJ Timiş, ei, consilierii, aşteptând un proiect în acest sens. “Noi, oricum, nu ne-am schimbat părerea legată de oportunitatea contractării acelui împrumut, care arată că nici măcar la nivelul CJ Timiş nu se mai crede că se primesc bani de investiţii de la Guvern. Timişul pare să fie ignorat complet, din acest punct de vedere”, afirmă Tiberiu Lelescu. Acesta mai spune că, accesând acest credit, viitoarea conducere a CJ Timiş va moşteni datorii şi posibilităţi foarte reduse de creditare, raportate la limita de îndatorare. “Consider că se puteau găsi pentru aceste investiţii şi alte surse de finanţare, iar prima opţiune ar fi trebuit să fie finanţările europene”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Un împrumut controversat

Consilierii care s-au opus contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către CJ Timiş, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contractarea acestui credit, blochează obţinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a investiţiilor judeţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% şi se întreabă ce va face CJ Timiş dacă, până când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentă de finanţare.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al administraţiei judeţene este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de îndatorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro