Din cauza disfuncţionalităţilor tot mai dese din sistemul electronic aferent cardurilor de sănătate, unii medicii timişeni au ajuns să-şi facă reţele on-line prin care să-şi ajute colegii la depanarea şi rezolvarea problemelor din programul CNAS. Între timp, interpelat pe această temă, Ministerul Sănătăţii transmite că dezastrul din sistem, cauzat de lipsa mentenanţei e mai degrabă, o problemă de percepţie.

Probleme la ordinea zilei

Din cauza deselor probleme cauzate de funcţionarea deficitară a sistemului electronic implementat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru validarea şi actualizarea cardurilor de sănătate, medicii timişeni au ajuns să-şi facă reţele on-line sau grupuri de lucru în care se consiliază reciproc pentru rezolvarea diverselor erori şi blocaje din program, în aşa fel încât să poate lucra cât de cât cu aplicaţia informatică şi pacienţii să nu aibă de suferit.

„Chiar dacă nu au mai fost perioade atât de lungi de întrerupere, de la problemele semnalate în urmă cu câteva săptămâni, disfuncţionalităţile continuă să apară, sunt la ordinea zilei. Aşa am ajuns să creăm pagini comune online în care să ne consiliem reciproc, pentru ca medicii să poată evita sau depăşi problemele din sistem”, spune medicul timişorean Georgeta Rus.

În opinia sa, situaţia nu se va rezolva prea curând, pentru că în contractul de achiziţie a sistemului informatic, CNAS a prevăzut că va realiza actualizarea şi mentenanţa sistemului cu proprii specialişti, care s-au dovedit a fi depăşiţi de dimensiunea problemelor survenite.

„Au rămas, după acele perioade de nefuncţionare, sute de mii de servicii medicale nevalidate şi deja există probleme legate de plata acestor servicii. Gândiţi-vă că într-o singură zi sunt 11.000 de medici de familie care consultă în medie 20 – 25 de pacienţi pe zi. La aceştia se adaugă spitalele, clinicile de specialitate şi tot aşa. Şi am înţeles că deja sunt controale legate de nevalidarea serviciilor în acele zile când sistemul nu a funcţionat. Sperăm să nu se ajungă în situaţia în care acele servicii să fie imputate medicilor”, mai spune Georgeta Rus.

E o problemă de percepţie, spune Ministerul Sănătăţii

Invitat să formuleze, zilele trecute, un punct de vedere pe această temă, Ministerul Sănătăţii a precizat că, în general, „cele mai frecvente probleme întâmpinate au fost legate de lipsa serviciilor de suport şi mentenanţă pentru sisteme cât şi capacitatea redusă a personalului CNAS de a asigura aceste servicii având în vedere dimensiunea şi complexitatea sistemelor.”

Conform funcţionarilor din minister, faţă de specificaţiile tehnice iniţiale utilizate la dezvoltarea proiectelor, în fiecare an, prin modificări legislative au fost adăugate noi funcţionalităţi rezultând astfel o încărcare suplimentară a sistemului şi implicit scăderi semnificative ale performanţelor iniţiale.

„Mai mult, utilizatorii finali, respectiv furnizorii de servicii medicale au fost obligaţi să utilizeze aplicaţii din ce în ce mai complicate prin adăugarea de funcţionalităţi suplimentare ceea ce a dus la apariţia erorilor de utilizare. Neavând cunoştinţe solide de informatică, aceştia au tratat erorile de utilizare ca fiind erori de sistem, propagând în spaţiul public imaginea unui sistem permanent semifuncţional”, transmite conducerea Ministerului Sănătăţii, lăsând să se înţeleagă că problemele grave legate de nefuncţionarea sistemului şi consecinţele aferente sunt de fapt „o chestiune de percepţie”.

Conform Ministerului Sănătăţii, din cauza lipsei serviciilor de mentenanţă şi suport tehnic, în anul 2016, numărul incidentelor datorat nefuncţionării sistemului PIAS a avut o medie de două incidente lunar, iar „ultimele incidente înregistrate în perioada 10 – 13octombrie şi 7- 16 noiembrie 2016 a fost de complexitate ridicată pentru că au fost afectate mai multe componente decât în cazurile anterioare.”