Numirea unui raportor al datoriei Consiliul Judeţean Timiş reprezintă un semn că debitele instituţiei reprezintă o temă majoră de preocupare pentru conducere. Mai ales după situaţia deloc roz rămasă din mandatul trecut.
Debite raportate periodic
Consiliul Judeţean Timiş pare să ia în serios problema datoriilor mari ale instituţiei, pregătind un proiect privind numirea persoanei responsabile cu înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale contractate de instituţie.
În acest sens reprezentanţii CJ Timiş invocă prevederile legale care menţionează că „persoana care va ţine Registrul de evidenţă a datoriei publice locale a unităţii administrativ-teritoriale şi Registrul de evidenţă a garanţiilor locale a unităţii administrativ-teritoriale se numeşte şi se înlocuieşte, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz”. Şi precizează că este necesară numirea unei persoane responsabile cu înregistrarea şi raportarea datoriei publice locale contractate de CJ Timiş.
Pentru funcţia respectivă de înregistrare şi raportare administraţia judeţeană intenţionează să numească un consilier superior in cadrul Serviciului Financiar Contabilitate.
Datoriile, un subiect sensibil
Noua conducere a CJ Timiş anunţa la început de mandat că a găsit un grad de îndatorare care se apropie de limita maxima impusă de lege. Asta, în condiţiile în care instituţia a pierdut în ultimii ani câteva finanţări în valoare de zeci de milioane de lei, cea mai cunoscută fiind pierderea finanţării proiectului european de modernizare a Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean Timişoara.
Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât, susţine actuala conducere a CJ Timiş, o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia le-a împrumutat de la diverse bănci a fost luată împrumut, teoretic, chiar cu scopul de a cofinanţa proiectele europene ratate.
Preşedintele administraţiei judeţene, social-democratul Sorin Grindeanu, mai declara că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extreme de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional.
Situaţia de faţă nu poate fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.
„Datoria acumulată presupune un efort de rambursare destul de mare, întins pe mai mulţi ani, iar situaţia este una incomodă, pentru că limitează posibilităţile legate de investiţii şi chiar de accesare de fonduri europene, pentru care este nevoie de asigurarea unei părţi de cofinanţare. Pe de altă parte, sunt şi speranţe puţine de obţinere a unor fonduri guvernamentale prea mari, ceea ce înseamnă că baza rămâne bugetul judeţean, care nu este unul prea optimist”, consideră Marius Martinescu, fost consilier judeţean PNL.
Situaţia financiară dificilă din momentul de faţă este cauzată şi de faptul că, în urma unor demersuri începute în 2013 şi a unor scandaluri care au marcat numeroase şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut, în 2014, ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare.
După ce mai mulţi aleşi judeţeni care s-au opus creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştia ce va face cu aceşti bani, conducerea a publicat o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă, iar multe din aceste obiective iniţiale s-au pierdut pe parcurs.
„Acel credit a contribuit cu siguranţă la înrăutăţirea situaţiei financiare a instituţiei. Nu era nevoie, cred, decât de jumătate din banii respectivi, şi consider că a fost nefericit modul în care au fost folosiţi banii respectivi. Etapă cu etapă obiectivele iniţiale au fost înlocuite cu investiţii relativ minore, care puteau să mai aştepte, şi trebuia să fie finanţate cu bani de la Guvern, nu împrumutaţi de la bancă”, este de părere Marius Martinescu.
Ultimele comentarii