Tunelul „imprevizibil”, noul obstacol în calea finalizării autostrăzii Lugoj – Deva

Autostrada lugoj devaConstructorii autostrăzii Lugoj – Deva au „revelaţia” că e nevoie de un tunel. Un tunel cerut de standardele europene în domeniul construcţiei de autostrăzi, zic ei, dar care nu a fost inclus în proiectarea iniţială…

 

Tunel nou, costuri noi, termene noi

Unii români îşi doresc atât de mult să vadă conturate măcar câteva proiecte importante de infrastructură rutieră, care să legea ţara de la est la vest, încât s-au constituit în asociaţii de profil, cu rolul de a monitoriza şi stimula autorităţile publice să facă ceea ce trebuie.

Una dintre ele este şi Asociaţia Proinfrastructura care, recent, a solicitat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale date privind chestiunile suplimentare neprevăzute de proiectarea iniţială care ar putea întârzia finalizarea tronsonului de autostradă Lugoj – Deva.

Răspunsul venit de la CNADNR este uimitor, confirmând că pe lângă scăpările iniţiale de proiectare, legate de pasajele pentru urşi, proiectul autostrăzii ar putea fi întârziat pentru că acum cineva are „revelaţia” că este nevoie de un al treilea tunel, faţă de cele două prevăzute iniţial pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor Acordului de Mediu. Scopul acestui tunel suplimentar ar fi acela de a nu afecta ecosistemul din zonă şi a asigura circulaţia animalelor sălbatice în zonă. Reprezentanţii CNADNR spun că, la această decizie, s-a ajuns în urma discuţiilor purtate cu compania care asigură construcţia autostrăzii. Valoarea estimată pentru această nouă construcţie este de 35 de milioane de euro, ceea ce va duce la costuri suplimentare pentru întregul proiect  în valoare de 122 de milioane de euro.

Pe această problemă s-au pronunţat şi oficiali ai Băncii Europene de Investiţii, aceştia emiţând un punct de vedere conform căruia, pentru implementarea măsurilor impuse prin Acordul de Mediu, aceasta însemnând şi scoaterea din contractul iniţial a secţiunii aferente tunelurilor, trebuie să fie demarată procedura de modificare a contractului iniţial.

CNADNR anunţă că termenul de publicare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice a licitaţiei pentru realizarea tunelurilor va avea loc în luna iulie sau august.

Aeputatul  hunedorean PNL Radu Bogdan Ţîmpău – care a realizat mai multe interpelări pe tema autostrăzii Lugoj – Deva – afirmă că nu este prima oară când acest proiect este întârziat din cauza unor deficienţele legate de proiectare. „Sunt foarte curios în ce mod va fi sancţionat proiectantul pentru aceste scăpări majore, pentru că sigur aceste elemente noi vor întârzia destul de mult finalizarea acestui tronson de autostradă”, declară Radu Ţîmpău. Care mai spune că, în mod normal, proiectantul ar fi trebuit să depună şi o garanţie de bună execuţie. „Chiar sunt curios ce s-a întâmplat cu acei bani. Constatăm, din nou, aceeaşi lipsă de seriozitate a CNADNR în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici. Dacă aveţi curiozitatea să mergeţi pe DN Oradea – Deva, veţi vedea lucrări abandonate în diverse stadii, case pline de praf din cauza şantierelor, şi o stare a drumului care te obligă să mergi cu viteză foarte mică, pentru că nu ştii ce te aşteaptă după colţ”.

Pasaje pentru… posibili urşi

Urs traversand soseauaÎn 2013 premierul Victor Ponta a declarat că o porţiune din autostrada Lugoj – Deva, finanţată din fonduri UE, nu poate fi realizată pentru că nu are aviz de mediu. Şi asta pentru că nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversări ecologice pentru urşi: “Nu reuşim să semnăm, pe bani europeni, un tronson de autostradă în regiunea Deva, pentru că n-am făcut subtraversarea pentru urşi. Probabil că pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru că trebuie să facem o subtraversare ecologică pentru urşi. Iubesc urşii, iubesc toate animalele, dar trebuie să facem şi autostrăzi, ca oamenii să trăiască în ţara asta, să nu mai moară pe drumuri în accidente de maşină, să putem să ne dezvoltăm economic, să facem nişte lucruri ca să ne folosim ţara asta bogată, să ne-o folosim bine, păstrând în acelaşi timp cât mai mult din natură”.

Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş declaraucă acest gen de traversări pentru animale sălbatice sunt prevăzute la majoritatea lucrărilor mari de infrastructură rutieră din vestul Europei. Şi la AJVPS Timiş au venit consultanţi care se ocupă de autostradă să ceară o opinie avizată, însă asociaţia timişoreană nu are fonduri de vânătoare prin zonele în care trec segmentele de autostradă.

Totuşi, diferenţa faţă de ce se întâmplă în România este că, la autostrăzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevăzute de la începutul lucrării, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj – Deva, unde ajung să coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizării ulterioare. În plus, un lucru semnificativ este şi că, deşi se vor realiza aceste subpasaje pentru urşi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanţii AVVPS Timiş spun că pe acest segment nu există urşi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evită zgomotele puternice. O explicaţie logică ar fi că aceste subpasaje nu sunt doar pentru urşi, ci şi pentru căprioare, mistreţi sau alte animale sălbatice din arealul în care se construieşte autostrada.

Costuri în alb

Premierul Victor Ponta anunţa că pentru acest tronson subtraversările pentru urşi vor costa “vreo 30 de milioane de euro”.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public-Privat şi Promovarea Exporturilor a primit mai multe interpelări parlamentare în care i se cereau explicaţii cu privire la impactul modificărilor la proiectul tronsonului din autostrada Lugoj – Deva, ca urmare a construirii subtraversărilor pentru animalele sălbatice”. Într-una dintre aceste interpelări se preciza că în proiectul primului lot al tronsonului din autostrada Lugoj – Deva nu a fost prevăzută posibilitatea construirii subtraversărilor pentru animalele sălbatice, în special pentru urşi. Totodată, lipsa avizului de mediu a întârziat mult demararea lucrărilor la acest obiectiv de infrastructură. Guvernul a fost nevoit să remedieze acest lucru şi săaloce fonduri suplimentare realizării acestor subtraversări. Este vorba de un tronson important, situat pe traseul Coridorului IV pan-european de transport, a cărui finalizare a fost întârziată din cauza modificărilor la proiectul iniţial. Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură i se cerea să precizeze care au fost costurile suplimentare în urma revizuirii proiectului prin care au fost prevăzute subtraversările respective şi cine a suportat aceste cheltuieli.

Răspunsul Departamentului guvernamental la aceste interpelări nu doar că nu a lămurit mai nimic, ci mai degrabă a ridicat semne de întrebare cu privire la costul pe care Statul ar fi dispus să-l suporte pentru aceste lucrări care ar fi trebuit prevăzute de la bun început în proiect: „Contractele aferente tronsoanelor 2, 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva se află încă în perioada de proiectare. În prezent nu sunt definitivate la nivel de detaliu soluţiile necesare asigurării trecerii mamiferelor mari. Costurile pentru aceste soluţii tehnice suplimentare, impuse prin Acordul de Mediu RO-ANPM – 7/09.09.2010, revizuit în data de 24.12.2013 vor putea fi cuantificate după finalizarea proiectelor tehnice. Până în prezent nu au fost decontate sumele aferente acestor soluţii suplimentare”.

Ministerului Transporturilor i s-a cerut în mod oficial să-şi mobilizeze Corpul de Control pentru a verifica raportul prestaţii – costuri în ceea ce s-a realizat până acum pe lotul 2 al autostrăzii Timişoara – Lugoj. Răspunsul oficial a fost că se lucrează şi că, până acum, problemele au fost generate doar de contestaţii. Care pot fi însă imputabile şi CNADNR, pentru că au existat şi situaţii în care, în urma lor, s-a impus reluarea unor proceduri de atribuire.

Orizontul de finalizare al acestui lot 2 din autostradă – care va avea 25,6 kilometri şi va face conexiunea dintre două loturi aflate deja în funcţiune: Timişoara – Izvin şi Lugoj – Traian Vuia – a fost estimat la începutul anului 2016. Lucrarea va avea 15 pasaje şi zece poduri şi podeţe. Pentru acest proiect, CNADNR a alocat în 2014 suma de 251,7 milioane de lei.

Primul tronson al Autostrăzii Timi­şoara – Lugoj, în lungime de 9,5 kilometri, a fost deschis circulaţiei în octombrie 2012, stârnind amuzamentul multor şoferi care au botezat-o „cea mai scurtă autostradă din lume”.

Print Friendly, PDF & Email