O directivă europeană care să impună transparență în stabilirea prețului medicamentelor de uz uman ar putea crea premise favorabile, inclusiv în ce privește accesul pacienților români la medicamente inovative din categoria celor care sunt utilizate deja în tratarea pacienților din alte țări ale UE. Adoptarea directivei este susținută de un europarlamentar liberal, timişoreanul Cristian Bușoi. Care opinează că deblocarea directivei europene poate contribui și la tranșarea situației extrem de critice cu care se confruntă sistemul medical românesc: neactualizarea, din 2008, a listei de medicamente compensate și gratuite.

Premise pentru actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite

Eurodeputatul liberal Cristian Bușoi a informat recent, prin intermediul unui comunicat, că a solicitat sprijin ministrului italian al Sănătăţii, Beatrice Lorenzin, pentru deblocarea Directivei privind transparentizarea măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și pentru includerea acestora în domeniul de aplicare al sistemelor naționale de asigurări de sănătate. De altfel, Cristian Bușoi a declarat, în primăvara acestui an, că asumă, pentru cel de-al doilea său mandat de europarlamentar, implicarea sa în proiecte din zona politicilor publice de sănătate și că intenționează să susțină aplicarea Directivei care vizează transparentizarea stabilirii prețului medicamentelor. „Susțin această directivă nu doar pentru că am fost raportor din partea Comisiei pentru Piaţa Internă şi Protecţia Consumatorilor din cadrul Parlamentului European, în legislatura trecută, sau pentru că vin dintr-o ţară în care lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată din 2008, ci pentru că am convingerea că directiva va stabili reguli mai clare, termene mai precise, mai multă transparenţă în stabilirea prețului şi în decizia de a include sau nu un medicament pe lista de compensate și gratuite”, a apreciat Cristian Buşoi, referindu-se implicit la beneficiile pe care deblocarea acestei directive le-ar aduce în ce privește includerea medicamentelor inovative pe lista de medicamente compensate și gratuite. Reactualizarea acestei liste, la capătul a șase ani de așteptare, ar putea facilita, practic, accesul pacienților români la tratamente de ultimă generație, care sunt utilizate deja în spitalele din alte ţări ale Uniunii Europene.

O problemă tergiversată de șase ani de autoritățile din Sănătate

Cristian Bușoi a semnalat, în perioada premergătoare obținerii celui de-al doilea său mandat de europarlamentar, faptul că una dintre problemele majore cu care se confruntă în prezent sistemul medical din România este legat de inerția în ce privește actualizarea listei medicamentelor compensate.

Situația în sine, a cărei soluționare nu ține de competența unui parlamentar european, a fost apreciată de Cristian Bușoi ca fiind generatoare de neajunsuri majore, întrucât îngrădește, practic, accesul pacienților români la utilizarea unor medicamente de ultimă generație care le sunt accesibile pacienților din alte țări ale UE. În context, Cristian Bușoi a informat și că a existat în lucru, la Ministerul Sănătății, o procedură menită să permită o evaluare graduală a medicamentelor care să facă parte din noua listă și a apreciat că este imperios necesar ca actualul guvern și actuala conducere a Ministerului Sănătății să găsească o soluție pentru această problemă.

Cristian Bușoi s-a referit inclusiv la imperativul includerii pe lista de medicamente compensate a unor termene și sancțiuni stricte, care să contribuie la eficientizarea mecanismelor de actualizare periodică a listei. Întrucât, declară Cristian Bușoi, situația din România nu poate fi perpetuată ca atare, în condițiile în care “lista cu medicamentele compensate este neactualizată din anul 2008”.

În ceea ce privește șansele pe care sistemul medical românesc le oferă pacienților, de a beneficia de medicamente și tratamente actuale, comparabile celor care le sunt aplicate pacienților din țările Europei Occidentale, fostul președinte al CNAS, Cristian Bușoi, a mai apreciat și că, deși s-au înregistrat progrese, mai sunt necesari pași înainte. Și aceasta pentru că, în cazul unor afecțiuni cronice grave, cum este cazul afecțiunilor oncologice sau al hepatitei C, practicile de lucru din sistemul medical românesc se dovedesc învechite. „În tratamentul hepatitei C, de exemplu, noi suntem încă la dubla terapie, în vreme ce acum se practică tripla terapie”, a precizat medicul Cristian Bușoi.

Neactualizarea listei de medicamente, cauzată de incompetența autorităților din sănătate și întreținută de existența unor interese comerciale

Chestionată asupra modului în care adoptarea unei astfel de directive europene ar putea veni în sprijinul soluționării situației critice cu care se confruntă în prezent România, concretizată în neactualizarea, timp de șase ani, a listei de medicamente compensate și gratuite, farmacistul timişorean Rodica Vlad a apreciat că tergiversarea actualizării listei de medicamente poate fi socotită „o enormitate”, atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere medical. Situația e determinată, potrivit aprecierilor Rodicăi Vlad, de plasarea în poziții de decizie a unor persoane puțin competente și care au fost selectate în funcție de alte criterii decât cele profesionale. S-a ajuns astfel la situația în care le este refuzat, practic, pacienților români, accesul la o medicație corespunzătoare, lucru care afectează în principal categoriile vulnerabile: bolnavii cronici, pacienții vârstnici sau copiii, ori persoanele care suferă de diverse afecțiuni rare.

Degradarea progresivă a stării de sănătate a populației și, în ultimă instanță, degradarea de moralitate existentă pe piața medicamentelor sunt, potrivit aprecierilor farmacistului Rodica Vlad, rezultatul unor „pacte oribile”, dictate de interese comerciale, și care îi angajează cel mai adesea pe medici și pe reprezentanții distribuitorilor de medicamente. Aceste înțelegeri sunt făcute însă în detrimentul pacienților, a mai apreciat farmacistul Rodica Vlad, adăugând că situația este cu atât mai regretabilă cu cât contribuabilii alimentează cu sume considerabile sistemul asigurărilor de sănătate, fără însă a beneficia, în contrapartidă, de servicii de îngrijire de cea mai bună calitate, la standarde comparabile cu cele în vigoare în țări europene.

În plus, a mai opinat farmacistul Rodica Vlad, introducerea taxei clawback (taxă care reprezintă un procent din valoarea prețului de raft al medicamentelor și care, în România, este achitată exclusiv de producătorii de medicamente – n.red.) nu a reprezentat decât o măsură menită să ascundă efectele unei liberalizări generatoare de mari neajunsuri existente pe piața medicamentelor, situație deficitară, dar care ar fi putut fi corijată prin instituirea unui cadru legal adecvat. Și aceasta întrucât, apreciază Rodica Vlad, în actualele condiții, sunt favorizate, practic, reexporturile, iar interesele de natură comercială își dovedesc prevalența. „Este favorizat reexportul de medicamente”, declară Rodica Vlad. Aceasta precizează că importatorii se adresează direct producătorilor de medicamente, că sunt preluate și exportate masiv medicamentele generice, care sunt restituite ulterior pieței interne, unele sub forma unor „suplimente alimentare mascate”, care conțin însă și componente generice.

Guvernul promite actualizarea listei de medicamente compensate

Întrebată, la rândul său, asupra situației actuale de pe piața medicamentelor din România, care se dovedește a fi defavorabilă intereselor pacienților, inclusiv prin îngrădirea accesului acestora la medicamente inovatoare, care nu figurează pe lista de medicamente compensate sau gratuite, rămasă, practic, neactualizată, de mai bine de șase ani, Oana-Martha Igrișan, director de comunicare în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, a declarat că în România se produc atât medicamente generice, cât și medicamente inovative și că asociația pe care o reprezintă reunește 28 de companii farmaceutice, în numele cărora ARPIM a solicitat recent Guvernului României să nu mai tergiverseze, sub diverse pretexte nefondate, actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite.

În comunicatul transmis se precizează că ARPIM „solicită actualizarea întregii liste de medicamente cu cele 130 de molecule care au trecut deja printr-o metodologie solidă de evaluare, prevăzută în legislația în vigoare, care a fost agreată cu instituțiile financiare internaționale și publicată cu aproape un an în urmă. Reamintim autorităților că este pentru prima oară în România când medicamentele au fost evaluate după o metodologie care respectă standardele internaționale și care ia în considerare practicile și experiența cea mai relevantă din țările Uniunii Europene”.

În plus, mai este precizat în comunicatul transmis de ARPIM, „solicităm ca actualizarea listei să se facă într-un mod transparent, respectând legislația în vigoare, iar toate cele 130 de molecule să intre imediat în procesul de compensare. Orice amânare sau eșalonare a introducerii medicamentelor deja evaluate, ar însemna o întârziere nejustificată care ar afecta o mare parte din pacienții români – defavorizați oricum de amânarea continuă a deciziei din ultimii şase ani”.

Reprezentanta ARPIM a mai precizat și că, în ultimele două luni, au fost înregistrate progrese care ar putea anticipa o iminentă actualizare a listei de medicamente compensate accesibile pacienților români. Un prim pas a constat, potrivit declarațiilor președintelui ARPIM, Călin Gălășeanu, în introducerea de către autoritățile din sănătate a 17 noi molecule pe lista de medicamente compensate și gratuite, destinate tratării unor afecțiuni rare. În plus, ar mai exista, potrivit aceleiași surse, un număr de 150 de medicamente, care au fost depuse deja spre evaluare, și care, potrivit calendarului anunţat de autorităţile din Sănătate, vor fi reevaluate şi introduse pe lista medicamentelor compensate începând cu data de 30 octombrie 2014.