Un proiect de iniţiativă legislativă supus recent dezbaterii în Parlamentul European a readus în atenţia opiniei publice un subiect extrem de controversat: cel al liberalizării avorturilor în spaţiul european. Proiectul nega embrionului aflat în diverse stadii evolutive calitatea umană şi invoca necesitatea creării unor mecanisme care să îngrădească dreptul personalului medical să recurgă la obiecţia pe motive de conştiinţă pentru a justifica refuzul de a mai efectua întreruperi de sarcină.

O iniţiativă extrem de controversată

Iniţiativa deputatului socialist portughez Edite Estrela – care viza liberalizarea avorturilor – a fost supusă votului în plenul Par­lamentului European la finalul lu­nii octombrie. Atunci, proiectul a fost respins cu 351 de voturi, în vre­me ce 319 europarlamentari s-au pronunţat în favoarea sa şi 18 s-au abţinut. Europarlamentarii ro­mâni care au votat favorabil pro­iectului au fost Renate Weber, Norica Nicolai, Victor Boşti­naru, Corina Creţu, Minodora Cliveti, George Sabin Cutaş, Vasilica Viorica Dăncilă, Ioan Enciu, Cătălin Sorin Ivan, Ioan Mircea Paşcu, Daciana Octa­via Sârbu, Claudiu Ciprian Tănăsescu.  

Proiectul îi nega copilului aflat în stadiul fetal calitatea umană. Subiectul în sine, ale cărui impli­caţii de natură etică, filosofică şi religioasă sunt extrem de com­plexe, a fost amplu dezbătut şi în rândul societăţii civile europene, care s-a mobilizat prompt, năs­când o contraofensivă cetăţe­nească intitulată “Unul dintre noi ECI(2012)000005”, care a strâns peste 1.400.000 de semnături din toate ţările europene, inclusiv din România.

Şi asta deoarece câteva para­grafe au stârnit controverse majo­re. Astfel, în cuprinsul paragrafului 34, textul iniţiativei legislative pro­pune ca ”în ceea ce priveşte drep­turile omului şi sănătatea publică, ser­viciile de calitate privind avor­tul să devină legale, sigure şi ac­cesibile tuturor în cadrul sisteme­lor publice de sănătate din statele membre, inclusiv femeilor ne­re­zidente care solicită adesea aceste servicii în alte ţări din cauza le­gislaţiei res­trictive în materie de avort din ţara lor de origine”. Apoi, finalul paragrafului 35 inclu­de şi o reco­mandare adresată sta­telor  mem­bre, cărora le este soli­citat ”să re­glementeze şi să mo­nitorizeze re­curgerea la obiecţia pe motive de conştiinţă în profe­siile-cheie, pen­tru a se asigura că asistenţa în mate­rie de sănătate reproductivă este garantată ca drept fundamental”.

În replică faţă de această abor­dare, textul petiţiei „Unul dintre noi” îi atenţionează pe susţinătorii proiectului că demnitatea şi in­tegritatea embrionului uman tre­buie respectate şi că U.E. ar trebui să interzică şi să pună capăt fi­nanţării activităţilor ce implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, al ajutorului pentru dezvoltare şi al sănătăţii publice.

Respingerea proiectului Es­trela în forma iniţială în care el a fost supus dezbaterilor în Parla­mentul European şi retrimiterea sa în comisia de specialitate pen­tru a fi reanalizat a fost socotit o izbândă a activiştilor pro-viaţă. Faptul nu echivalează însă cu respingerea definitivă a proiectului de pe agenda de discuţii a P.E. Proiectul va fi readus în dezbatere în perspectivă, într-o altă formă. 

Un singur partid din România a reacţionat împotrivă

În România, iniţiativa civică “Unul dintre noi” şi petiţia afe­ren­tă au beneficiat de un grad de cu­noaştere destul de scăzut, iar dis­cuţiile despre implicaţiile avor­tului, precum şi consideraţiile de natură etică, filosofică sau reli­gioasă au rămas aproape exclusiv în apanajul reprezentanţilor bi­sericilor sau al specialiştilor în bioetică.

Singurul partid politic care a formulat o poziţie tranşantă pe marginea controversatului proiect a fost Noua Republică. Potrivit reprezentanţilor N.R., “nicio per­soană, spital sau instituţie nu poate face obiectul presiunilor, nu poate fi considerată responsabilă sau discriminată în vreun fel pentru că refuză să efectueze, să accepte efectuarea în incinta sa sau să asiste la practici care ar putea pro­voca moartea unui embrion u­man”. N.R. reclamă că “raportul Estrela” neagă dreptul statelor naţionale de a decide în acest do­meniu şi anunţă că va monitoriza activ procesul de vot din Parla­mentul European şi va face publi­că lista tuturor europarlamen­ta­rilor români care au votat în fa­voarea acestei iniţiative, pe motiv că acţionează împotriva intere­sului naţional al României.

România, lider european la incidenţa avorturilor

În 2012, în România au avut loc în medie 400 de avorturi pe zi, fapt care ne plasează pe primul loc în Europa în ce priveşte rata avor­turilor. Un element îngrijo­rător se leagă de numărul mare al tine­relor cu vârsta cuprinsă între 11 – 19 ani care au optat pentru între­ruperi de sarcină. Doar în inter­valul ianuarie 2012 – martie 2013, peste 10.000 de adolescente au recurs la avort. Şi aici vorbim doar despre întreruperile de sarcină făcute în sistemul sanitar de stat. Deci, luându-le în calcul şi pe cele făcute în sistemul sanitar privat, care nu sunt însă făcute publice, numărul acestora e mult mai mare.

Dr. Ionel Cioată : „Nu ne poate fi impusă o dictatură a conştiinţei”

Avortul denotă nu doar necunoaşterea sau neaplica­rea unor tehnici de con­tracepţie, ci şi fragilul nivel de asumare a unor concepte ce derivă din cultura reli­gioasă tradiţională ortodoxă. Invocarea obiecţiei morale este socotită încă o excepţie în România, deşi ea a de­venit un fapt obişnuit în multe dintre ţările Europei occidentale. Unde, mai bine de jumătate din personalul me­dical de specialitate nu practică sau nu a practicat niciodată avortul, invocând contradicţia dintre solicita­rea pacientului şi principiile religioase sau mo­rale proprii.

În rândul medicilor din Timişoara există profe­sio­nişti care se prevalează de dreptul lor de a invoca o­biecţia pe motive de con­ştiinţă.

Unul dintre cei care fac uz de acest drept, încă din anul 2000, este medicul timi­şorean Ionel Cioată. Aces­ta spune că este unul dintre semnatarii petiţiei online „Unul dintre noi”, care s-a opus din start iniţiativei le­gislative a de­putatului Edite Estrela. „Nicio lege din lume nu ne poate li­mita dreptul la a invoca obiecţia pe motive de conştiinţă”, a de­clarat tranşant medicul timi­şo­rean. „Dacă Dumnezeu ne îngăduie fiecăruia dintre noi dreptul la liberul arbitru, atunci cu atât mai puţin o lege ne poate îngrădi dreptul la a ne manifesta liberul ar­bitru. Nu ne poate fi impusă o dictatură a conştiinţei şi nici o limitare a drepturilor noastre civile, mo­rale sau religioase. Noi nu suntem în măsură să putem decide asupra vieţii unei fiinţe, chiar dacă această fiinţă se află doar în stadiul de embrion. Această viaţă este dată de Dumnezeu şi, încă din prima clipă, cea a unirii spermato­zo­i­dului cu ovulul, în acea minune care se întâmplă, se nasc nişte forţe. Aceasta este forţa vieţii, care vine de la Dumnezeu, aşa că putem vorbi despre o formă de viaţă încă din prima clipă”, declară dr. Ionel Cioată refe­rindu-se la specificările din textul proiectului de ini­ţia­tivă legislativă potrivit că­rora em­brionului îi era ne­ga­tă natura umană.

În legătură cu motivele care l-au determinat să op­teze pentru dreptul la a in­voca obiecţia pe motive de conştiinţă, Io­nel Cioată de­clară că există nevoi mult mai im­portante şi mai ele­vate decât nevoile materiale, iar acestea sunt nevoile su­fletului. “Eu sunt ortodox şi am avut de multe ori în­tâl­niri de suflet ad­mi­rabile cu oameni deosebiţi, şi nu nu­mai din sfera  reli­gioasă. Şi, în urma discuţii­lor, am decis a­ceasta… Ceea ce făceam eu ca medic nu era drumul pe care eu trebu­ia să mai merg, nici pentru mine, nici pentru su­fletul meu. Orice copil care vi­ne pe lume vine de la Dum­ne­zeu şi trebuie socotit ca fiind un dar, iar viaţa va dovedi ce dar aduce acel copil cu sine. Pentru că tot ceea ce se în­tâmplă în viaţă are un scop, un rol. De multe ori, Dum­nezeu îţi dă alături un suflet, iar pre­zenţa lui te poate salva de la însingurare sau de la dis­pe­rare. Dar de asta îţi vei da sea­ma abia pe par­curs. Viaţa este un dar care nu trebuie neso­cotit. Sunt oameni care stau o viaţă întreagă în scaun cu ro­tile şi nu pot să se miş­te. Şi cu toate astea trăiesc şi îşi doresc să trăiască”, mai spune dr. Cioată. A­ces­ta face un apel pentru “u­ni­rea inimilor” şi la lupta pen­tru viaţă, “şi aici, în Ro­mâ­nia, şi pre­tutindeni în lu­me, pentru că aceşti copii care vin acum pe lume re­pre­zintă vii­torul”.

Dr. Cioată susţine că aceas­ta este raţiunea pentru care orice prevedere legală care ar limita drepturile personalului medical la in­vocarea obiecţiei de con­ştiinţă sau care ar limita accesul tinerelor femei la con­silierea împotriva a­vortului „este împotriva o­mului şi a laturii sale spiri­tuale”. 

Poziţia Bisericii Ortodoxe, una singură şi foarte cunoscută

Chestionat la rândul său asu­­pra poziţiei Bisericii Or­todoxe în privinţa liberali­ză­rii avorturilor, în contextul readus recent în discuţie de deputatul so­cialist Edite Estre­la,  preotul Marius Florescu, purtă­torul de cuvânt al Mitropo­liei Ba­na­tului, spune că punctul de vedere al reprezentanţilor Bi­sericii Ortodoxe “este unul sin­gur şi acesta este foarte cu­noscut”. B.O.R. rămâne pe o opoziţie fer­mă faţă de orice măsură care ar nesocoti via­ţa, indiferent de sta­diul evo­lutiv în care se află ea.