Proiectul de Cod Silvic, dezbătut în Parlament, continuă să işte controverse, existând opinii conform cărora, dacă ar fi adoptat în această formă, ar duce la defrişări masive. Prevederea care permite tăierea pădurilor până la zece hectare fără amenajament silvic ar putea fi speculată prompt şi în Timiş, unde există multe pâlcuri de pădure care se încadrează în acest standard.

Un nou scandal legislativ

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Klaus Iohannis, a intrat în această săptămână în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decisional. Asta, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

Propunerea legislativă a iscat critici din cauza unor prevederi considerate aberante. “Nu par a fi măsuri care să asigure o securitate reală şi sustenabilă a fondului forestier, ca de exemplu excluderea perdelelor de protecţie şi a păşunilor împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, din fondul forestier, permiterea construcţiilor la 50 de metri faţă de liziera pădurii, reducerea obligativităţii statului român de a împăduri o suprafaţă de două milioane hectare, până în 2035, la o suprafaţă de un milion hectare, până în 2030”, spuneau reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), după ce iniţiativa a fost adoptată de Senat în 17 septembrie.

Acum, sunt voci care spune că, prin modificarea Codului Silvic, s-ar dori să se scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional. “Am avut obiecţii şi ne menţinem obiecţiile, ele s-au suprapus pe obiecţiile preşedintelui Klaus Iohannis. Am depus amendamente la Codul Silvic şi credem că, în momentul de faţă, PSD încearcă să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi de sub regimul silvic. Este una dintre cele mai mari afaceri. Modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, am scădea dintr-o dată suprafaţa fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32 – 33% cât este acum”, afirmă deputatul PNL Tinel Gheorghe.

Pădurile mici, primele ameninţate

În acest sens, a propus eliminarea articolului 20 din proiectul de Cod Silvic, care permite tăierea pădurilor până la zece hectare fără amenajament silvic. Adoptată în această formă, legea ar duce la defrişări şi în Timiş, unde există suficiente zone împădurite mici, disparate. Care au fost în vizor  cel mai mult şi anul trecut.

Dacă arborii din fondul forestier al judeţului Timiş se taie ilegal, asta înseamnă automat dosar penal, de acest gen de suprafeţe fiind legate cele 41 de dosare penale. Alţi 39 de proprietari de păduri “disparate”, care au refuzat să încheie contracte cu ocoalele silvice din judeţ, au primit amendă de 1.000 de lei.

Cele mai multe probleme sunt în zonele Criciova, Lugoj, Ştiuca, Herendeşti, unde proprietarii de păduri refuză să-şi încheie contracte cu ocoalele silvice. Anul trecut au fost date peste 40 de amenzi proprietarilor de pădure, care au preferat să achite aceste sancţiuni, în loc să contracteze paza oferite de Ocolul Silvic, lucru care spune destul de multe despre intenţiile lor legate de pădurea pe care o deţin. Aceasta în condiţiile în care la un contract cu un ocol silvic plata este de… 15 bani pe zi pentru un hectar.

În acest moment, în Timiş sunt 112.000 hectare de pădure dintre care 11.000 de hectare aparţin persoanelor fizice. Fondul forestier este gestionat doar de şapte ocoale silvice.

“Nu aş putea spune că în Timiş sunt probleme atât de mari cu tăierile ilegale, în comparaţie cu judele vecine din zona noastră de competenţă – mă refer la Hunedoara, cu zona Ghelari sau Caraş Severin, cu zona Bozovici. Totuşi, sunt şi în Timiş tăieri ilegale, cu precădere în zona Făget – Lugoj. Probleme avem în special cu proprietarii de pădure care refuză să ăîncheie contracte de pază cu ocoalele silvice, deşi tariful perceput pentru un hectar pe an este de doar 45 de lei. Probabil că mulţi dintre proprietarii care refuză sistematic să contracteze servicii de pază vor să taie şi să vândă lemn ilegal”, spune Aristotel Vişoiu, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara.

O lege mult mai permisivă cu tăierile pe suprafeţele mici de pădure i-ar face pe aceşti proprietari rău-intenţionaţi să taie lemnul fără niciun fel de oprelişti, lucru care ar duce la o diminuare semnificativă a suprafeţei împădurite în judeţ.

Un Cod Silvic, după proiectul “spa-ul din pădure”

Dacă printre iniţiatorii actualului proiect de modificare a Codului Silvic se găsesc şi parlamentari PSD din Timiş (de exemplu Ilie Sârbu, sau Dorel Covaci), alţii iniţiaseră un alt proiect legislativ cel puţin curios, anul trecut. Conform unei propuneri legislative iniţiate de un grup de 38 de deputaţi şi senatori PSD, se dorea să se poată construi fără prea multe probleme case de vacanţă, hoteluri şi spa-uri în mijlocul pădurii. Proiectul intenţiona modificarea Codului Silvic şi, potrivit acestuia, orice proprietar de pădure îşi putea include terenul în intravilanul localităţii de care aparţine fără niciun fel de costuri, ca apoi să poată realiza defrişări şi să construiască hoteluri, terenuri de tenis sau piscine.

Justificarea era surprinzătoare: în acest fel se va dezvolta turismul montan. “În România, turismul sezonier la mare este deficitar pentru că avem doar două luni pe an de vară şi din această cauză nu putem deveni competitivi cu ţările dezvoltate din punct de vedere turistic, cum ar fi Grecia, Turcia, Cipriu, care au un sezon de minimum şase luni pe an. Strategia naţională trebuie să fie bazată pe turismul montan, ceea ce impune scoaterea din circuit a unei suprafeţe din fondul forestier, în vederea construirii unor complexuri sau resorturi turistice şi, de asemenea, amenajarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, piscine, pârtii de schi, terenuri de sport şi agrement)”, se arăta în argumentul proiectului de lege.

Iniţiatorii acestei legi prognozau că investiţiile în turismul montan nu vor determina tăierea abuzivă a pădurilor, aşa cum s-a întâmplat pentru domeniul industrial al lemnului, ci numai cât va fi nevoie, pentru construcţia complexurilor turistice montane. Pentru a favoriza aceste investiţii româneşti şi străine, trebuie ca şi costul scoaterii din fondul forestier să fie mic.

Potrivit Codului Silvic în vigoare, includerea pădurilor în intravilanul localităţilor este interzisă. La un hectar de pădure, legiuitorul nu permite la decât construcţii de maximum 200 de metri pătraţi. Pentru cei care vor totuşi să aibă case în pădure, condiţiile sunt stricte. Trebuie să cumpere un teren de trei ori mai mare şi de cinci ori mai scump decât cel pe care construieşte, pe care să îl reîmpădurească.

Respectovul proiect de lege schimba total lucrurile, prin prevederea sa, care stipula că este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau agrement.

Totuşi, deşi iniţiatorii spuneau că este nevoie imperioasă de unităţi de cazare în zonele împădurite, teoria nu pare să stea în picioare. Cel puţin, nu în Timiş, unde reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi confirmă că, şi în cazul turismului cinegetic, nu s-a pus problema să nu existe spaţii suficiente de cazare: “Dacă este să facem referire strict la fondurile de vânătoare gestionate de noi, tot timpul am găsit spaţii de cazare suficiente pentru cei interesaţi de turism cinegetic în Timiş. Mai ales că numărul solicitărilor a şi scăzut destul de mult în ultima perioadă”.
Ideea social-democraţilor a fost respinsă în Senat, unde exista majoritate a fostei coaliţii de guvernare şi nici măcar Guvernul PSD nu a fost de acord cu această iniţiativă. “Prin defrişarea, spre exemplu, a unei suprafeţe de zece hectare de pădure de 80 de ani, pe un versant muntos, cu scopul de a realiza restaurante, baruri, pub-uri, pârtii de schi, spa-uri, piscine, terenuri de sport, în afară de avantajul material imediat al valorificării masei lemnoase de pe cele zece hectare, nu numai că afectează grav stabilitatea fondului forestier respectiv, dar pune în pericol şi stabilitatea versantului muntos, cu toate restaurantele, pub-urile, spa-urile şi piscinele respective, fiind cunoscut faptul că îndepărtarea pădurii conduce la alunecări de teree, avalanşe, viituri şi secarea izvoarelor de apă. Chiar dacă pe un alt teren se va înfiinţa o altă pădure, tot pe zece hectare, efectul protectiv actual al pădurii de 80 de ani se va realiza pe terenul nou împădurit abia peste aproape un secol”, le-a explicat Guvernul parlamentarilor PSD.