Universitatea de Vest din Timişoara, sub ocupaţia studenţilor

Protest studenti Timisoara Foto EvzSubfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ, valoarea crescută a taxelor de studii, calitatea precară a educaţiei şi scăderea relevanţei studiilor universitare, pe fondul neadaptării curriculum-ului la exigenţele pieţei de muncă, sunt o parte dintre motivele invocate de reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti pentru mişcările de protest la care au recurs.

 

Apel la acţiuni de protest conjugate

Reprezentanţii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR) şi cei ai Organizaţiei Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT) au demarat proteste menite să avertizeze, printre altele, asupra situaţiei grave generate de subfinanţarea cronică a sistemului de învăţământ, asupra nivelului crescut al taxelor de studiu şi a ratei în creştere, a abandonului universitar, dar şi asupra nesocotirii, de către oficialii din Educaţie, a nevoilor studenţilor. Şi atenţionează că actorul principal în sistemul de învăţământ universitar este studentul. Motiv pentru care, precizează ei, întrucât „Universităţile sunt pentru studenţi”, acţiunile de protest vizează ocuparea, de către aceştia, a mai multor instituţii de învăţământ superior din România.

„Studenţii sunt nemulţumiţi de faptul că opiniile lor nu mai sunt ascultate în universităţi, că subfinanţarea Educaţiei a produs efecte catastrofale asupra calităţii şi relevanţei studiilor universitare şi că taxele din universităţi au devenit insuportabile pentru studenţi, rata de abandon universitar ajungând la 40%”, este menţionat într-un comunicat transmis redacţiei de reprezentanţii OSUT şi cei ai ANOSR.

Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Maritimă din Constanţa şi Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galaţi, sunt primele universităţi ocupate în cadrul acestui protest. „Studenţii s-au baricadat în amfiteatre, dezbat problemele sistemului universitar românesc şi refuză să părăsească universităţile până când revendicările lor nu vor fi acceptate”, se mai precizează, în cuprinsul comunicatului.

Miercuri dimineaţă, câteva de studenţi timişoreni s-au adunat în faţa Prefecturii Timiş, la unprotest mut, continuând acţiunea începută cu o seară înainte, când ocupaseră amfitreatrul A13 al Universităţii de Vest, unde şi-au petrecut noaptea, dezbătând pe tema problemelor din sistemul de învăţământ superior.

Şcoala românească, în declin continuu

Pe lista de revendicări a studenţilor se regăsesc creşterea finanţării Educaţiei şi asumarea reală, de către Parlament şi Guvern, a alocării a 6% din PIB pentru Educaţie, aşa cum prevede Legea educaţiei, includerea studenţilor, în proporţie de 25% din electori, în alegerea rectorilor şi a decanilor şi includerea studenţilor, în aceeaşi proporţie, în Consiliile Departamentelor din facultăţi – organismele în care se iau decizii cu privire la curricula şi planurile de învăţământ.

Studenţii mai solicită creşterea burselor, în special a celor sociale, realizarea de investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine, investiţii în repararea şi modernizarea celor existente şi implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student, în care profesorul să nu mai fie doar un orator, ci un factor generator de medii de învăţare, menit să le faciliteze dobândirea de abilităţi şi competenţe şi să îi înveţe să utilizeze informaţiile dobândite la curs, nu doar să le reproducă.

Printre solicitările studenţilor mai sunt incluse şi realizarea unei reforme curriculare în universităţi, cu scopul de a face programele de învăţământ relevante în raport cu exigenţele actuale impuse de piaţa muncii şi în raport cu nevoile şi interesele studenţilor, implicarea acestora în procesele de asigurare a calităţii, la nivel intern şi extern, în cadrul evaluărilor instituţiilor de învăţământ superior şi evaluărilor programelor de studii, şi respectarea de către universităţi şi de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei a Statutului Studentului, document ce face referire la drepturile şi obligaţiile studenţilor.

Studenţii cer şi sancţionarea universităţilor care le încalcă flagrant drepturile, precum şi respectarea dreptului lor la liberă exprimare, prin ceea ce aceştia desemnează a fi asumarea, de către universităţi şi minister, a rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii. Şi aceasta în contextul în care, susţin ei, tot mai mulţi studenţi care semnalează problemele din universităţi sau din mediul universitar sunt sancţionaţi.

Cristi Popescu ANOSRDupă ani de zile în care părerile noastre nu au mai contat, ne-a ajuns cuţitul la os şi vrem să ne luăm universităţile înapoi. Universităţile sunt făcute să deservească studenţii, şi nu invers, iar situaţia catastrofală în care a ajuns sistemul de învăţământ universitar ne face să nu mai putem accepta declinul continuu care caracterizează şcoala românească. Parlamentari, miniştri, preşedinţi, primari şi alţi reprezentanţi ai poporului, toţi şi-au asumat atât în discursuri electorale, cât şi în legi nerespectate, că educaţia trebuie să fie o prioritate pentru România, însă niciunul nu a mişcat un deget pentru asta. Începând de azi, luăm noi soarta sistemului universitar românesc în mâinile noastre şi refuzăm să părăsim universităţile până nu se găsesc soluţii la problemele semnalate de noi”, declară preşedintele ANOSR, Cristi Popescu.

Preşedinte OSUT: „Ne propunem să rămânem în amfiteatre până se vor lua măsuri concrete pentru revitalizarea educaţiei”

Vlad Chereches portretReferindu-se la problemele cu care studenţii se confruntă, preşedintele OSUT, Vlad Cherecheş, apreciază că situaţia de criză din învăţământul universitar românesc este o constantă a ultimilor 25 de ani, cauzată, în mare măsură, de lipsa de interes manifestată de politicieni, care au ignorat priorităţile sociale, acţionând exclusiv în baza unei agende de interese personale: „De 25 de ani sistemul educaţional românesc stagnează. De 25 de ani politicienii români au orice alte priorităţi, dar nu sistemul educaţional. Investiţia în educaţie e o investiţie în viitorul României”.

Vlad Cherecheş mai spune că universităţile trebuie să se constituie într-un spaţiu liber de dezbatere, în cadrul căruia să fie identificate soluţii pentru criza din Educaţie: „Ne propunem să rămânem în amfiteatre până când decidenţii vor lua măsuri concrete pentru revitalizarea educaţiei din România. Îi invităm pe colegii noştri să ni se alăture, să identificăm împreună toate problemele pe care le are sistemul, dar şi soluţiile optime pentru acestea. Ne dorim ca vocea noastră să conteze cu adevărat, de aceea milităm să redobândim dreptul studenţilor de a participa în procesul de alegere a rectorului într-o proporţie de cel puţin 25% din totalul electoratului”.

Rectorul UVT: „Sărăcia distribuită de la Guvern ne îngreunează munca”

Marilen Pirtea rector UVTRectorul UVT,  prof.univ.dr. Marilen Pirtea, îşi exprimă susţinerea pentru studenţii care protestează: „Suntem alături de studenţii noştri, precum şi de cei din întreaga ţară, în rezolvarea unor deziderate comune. Ne dorim acel procent de 6% din PIB pentru educaţie, îl considerăm absolut necesar pentru viitorul educaţiei româneşti şi al tinerilor noştri”.

Marilen Pirtea afirmă că a solicitat în repetate rânduri, şi public, şi în cadrul unor întâlniri de lucru organizate la nivelul organismelor cu rol decizional, alocarea pentru învăţământ a procentului de 6% din PIB, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei.

„Nu este o problemă uşor de rezolvat, dar împreună avem mai multe şanse. Demersul studenţilor apare la momentul oportun, dat fiind că în Raportul de Convergenţă 2015 – 2018 al Guvernului, publicat în luna aprilie a acestui an, se face referire la o creştere extrem de lentă a procentului din PIB acordat educaţiei, care ar ajunge la 3% abia în anul 2060”, adaugă rectorul UVT.

În ceea ce priveşte maniera în care se colaborează, la nivelul UVT, cu reprezentanţii studenţilor, rectorul Marilen Pirtea precizează că studenţii au reprezentat în permanenţă un partener serios şi profesional, context în care apreciază că o creştere a aportului acestora în procesul de luare a deciziilor ar fi binevenită: „Legislaţia trebuie schimbată, în sensul acordării unui aport mai mare studenţilor în activitatea administrativă a universităţilor. În fond, vorbim despre tineri bine pregătiţi, în domenii dintre cele mai diverse, capabili să ia decizii importante cu privire la propriul viitor. Avantajul major în cooptarea studenţilor în forurile decizionale constă în faptul că aceştia pot da feedback «la firul ierbii», sprijinind astfel universitatea să crească în mod constant calitatea proceselor didactice şi administrative”.

Potrivit aprecierii sale, pentru a obţine răspuns la cât mai multe dintre revendicările formulate, studenţii ar trebui să se adreseze direct factorilor de decizie care pot da curs acestor solicitări, şi anume Ministerului Educaţiei, Ministerului de Finanţe şi Guvernului.

În ceea ce priveşte semnalările studenţilor referitoare la nesocotirea, de către reprezentanţii unor instituţii de învăţământ superior sau de către oficialii din Educaţie, a dreptului lor de a a-şi formula opiniile critice, Marilen Pirtea asigură că UVT le respectă dreptul la liberă exprimare şi îi sprijină în demersurile lor.

Relaţia dintre reprezentanţii UVT şi cei ai studenţilor este, mai spune Marilen Pirtea, una de respect şi sprijin reciproc, o dovadă fiind reprezentată şi de faptul că spaţiul ocupat de studenţi pentru dezbaterile pe care le organizează în această perioadă este unul care nu afectează derularea procesului didactic.

„Politica financiară naţională privind învăţământul trebuie să se schimbe pentru a ne permite să realizăm tot ceea ce ne-am propus, cu şi pentru studenţi. «Sărăcia» distribuită de la Guvern ne îngreunează munca. Este o povară pe umerii viitorului nostru ca ţară”, conchide rectorul UVT Marilen Pirtea.

Print Friendly, PDF & Email