„Democrațiile, mai interesante ca zone de acțiune decât regimurile autoritare”
„Lumea după 11 septembrie este conștientă că securitatea va fi o marfă prețioasă, deci trebuie îngrijită, protejată, administrată dacă vrem să supraviețuim”, spunea James Canton, în Provocările viitorului. Principalele tendințe care vor reconfigure lumea în următorii ani.
Jihadul este o epidemie, un concept la care se raportează viața și siguranța unei mari părţi a lumii. Devizele celor care îl susţin sunt „Allah este ținta noastră”, „Profetul este modelul nostru”, „Coranul este conștiința noastră”, „Războiul sfânt este calea noastră” şi „Martiriul este dorința noastră”.
Dumitru Chican, în Jihad sau drumul spre Djana, spunea că Jihadul islamic erodează lumea contemporană, dar pentru a se emite sentințe sau după caz, formule terapeutice se impune mai întâi cunoașterea maladiei.
Pentru combaterea acestui fenomen complex, greu de descris şi la fel de greu de înțeles, se impune cu strigență analiza facilităților, a avantajelor de care profită teroriștii, care pot avea chiar cetățenie occidentală – americană, britanică sau franceză –, trăiesc printre noi, sunt greu de identificat înainte de a se manifesta cu rezultatele știute.
Una dintre cele mai importante facilități pentru teroriștii de orice orientare ar putea fi faptul că democrațiile sunt mai interesante pentru ei ca zone de acțiune decât regimurile autoritare, cu atât mai mult, cele militare. Sau faptul că profită de avantajele oferite de unele frontiere ale statelor, mai puţin protejate, pentrua trece arme și explozibil de plastic greu de detectat. Ori faptul că pot recurge la arme de distrugere în masă, lumea modernă fiind foarte vulnerabilă la un simplu sabotaj de energie electrică, la o pană de gaze naturale ori de apă potabilă. Să nu uităm că terorismul a devenit o meserie ca oricare alta ba chiar din cele mai căutate în viitorul nu prea îndepărtat. Pregătirea teroriștilor se desfășoară, după o severă selecție, în centre speciale aflate în multe state ale lumii, printre care Afganistan, Sudan, Iran, Yemen, Libia, Siria, Irak şi Pakistan.
Terorismul a devenit foarte vizibil şi prin consecințe, și prin mediatizare excesivă, mai ales în zilele noastre. Structura piramidală de organizare a fost înlocuită în cele mai multe organizații, cu cea pe bază de celule, mai ușor de utilizat, mai greu de descoperit, sau cu un sistem mixt. De asemenea, ţintele s-au diversificat, constând în simboluri, așa cum a fost cazul în atacuri comise în SUA, Spania, Corsica sau Rusia, fiind vizate ambasade, clădiri administrative, imobile care adăpostesc forțe de ordine, militare, ori de securitate, instituții de presă, simboluri politice, lăcașe de cult ori largi spaţii publice.
În cadrul organizațiilor teroriste, la fel ca în oricare al domeniu, există diviziuni ale muncii, fiind oameni specializaţi în planificarea acţiunilor. în supravegherea, culegerea de informații despre țintele vizate, alţii, în valorificarea acestor informaţii, în transportul de arme, explozibili, bani, în opraţiuni de executare a ostaticilor şi chiar specalizaţi în relația cu mass-media. Acţiunile vizează daune cât mai mari, cunatificabile şi material, și în vieți omenești pentru un impact mediatic cât mai mare.
În plus, AlQaida, de exemplu, a profitat și de faptul că în zona Afganistanului de centru și de est, partea de vest a Pakistanului s-au cultivat pe suprafețe mari de pământ cu maci, pe care îi transformă în heroină de înaltă puritate, o posibilitate excelentă de a procura banii necesari finanțării terorismului, în pregătire, asigurare logistică, executarea atentatelor etc. O altă sursă din care AlQaida îşi procură banii este tributul plătit de unele state din Orientul Mijlociu și nu numai, pentru a împiedica această organizaţie teroristă să înființeze celule pe teritoriul lor.
Terorismul poate fi considerat deja o veritabilă economie a terorii, cu un PIB, până la 11 septembrie 2001, de 500 de miliarde de dolari SUA, din care o treime proveneau din activități ilicite, criminale, din răscumpărări de ostatici, din trafic de droguri sau de carne vie ori din alte infracţiuni din sfera criminalităţii organizate.
Islamul, a doua religie în Europa și în lume
SUA, Occidentul, alte state nu mai sunt niște fortărețe, asta pentru că teroristul este prezent nicăieri și oriunde. Poliferarea armelor de distrugere în masă și posibilitățile nonstatale să le procure, așa cum au încercat unii reprezentanți ai AlQaida. Răspunsurile la atacurile teroriste sunt diferite, însă, între SUA și UE. Marea mobilitate și flexibilitate a noii organizări a teroriștilor creează mari probleme forțelor speciale.
Teroriștii profită de unele minusuri din SUA și Occident, precum nevoia de armonizare a sistemelor juridice, de breşe în cooperarea diplomatică, în relațiile public-privat şi în securizarea frontierelor externe ale UE, de prezenţa terorismului cibernetic.
În acest război, teroriştii profită de generațiile a doua sau chiar a treia de islamişti, stabilite în Occident, precum și de atacurile comise de acestea. Europa a devenit și convinge în continuare că este una dintre cele mai fertile pepiniere planetare de recrutare a islamiștilor în rândurile AlQaida. De fapt imigrația merge împreună cu Jihadul Islamic, iar avertismentele unor oameni de seamă ai Europei, precum generalul Charles De Gaulle ori Papa Ioan Paul al II-lea, s-au concretizat puțin câte puțin. Islamul este deja a doua religie în Europa și în lume. Numărul musulmanilor din Europa de Vest a crescut continuu, în ultimul timp, depășind o cifră estimată deja la 25 – 30 de milioane. În Franța se preconizează că trăiesc aproape şapte milioane de musulmani, în Germania – şase – şapte milioane, în Marea Britanie – 2,6 milioane, în Italia – 1,5 milioane, dar comunităţi semnificative de musulmani trăiesc şi în Olanda, Belgia, Spania, la care se adaugă statel europene cu preponderenţă musulmane: Albania, Kosovo sau Bosnia.
AlQaida Albă
De mai mulți ani a luat ființă AlQaida Albă, prin recrutarea unor bărbați și femei europene, din zona caucaziană, din Albania, Kosovo, Bosnia, Uzbekistan. Sunt alese persoane fără cazier judicar, cu trăsături europene, inclusiv având pielea albă, pentru a nu atrage atenţia asupra lor şi pentru a se pierde relativ ușor în mulțimile din Occident. Noi generații de jihadiști, convertiți relativ ușor la islam în Occident sunt inclusiv indivizi cu o stare materială destul de bună, cu o pregătire peste medie și formaţi în societățile europene. Aşa, au posibilitatea de a opera în voie în toată lumea.
În paralel, organizațiile teroriste nu duc lipsă de candidați pentru îndeplinirea scopurilor presupuse, drept urmare, mii de foști luptători din fostele armate combatante ale statelor care au luptat în Irak, Afganistan, Kosovo etc. s-au înrolat în unitățile așa zisului Stat Islamic. Recruții acceptă înrolarea din motive personale sau de grup: conflicte de natură etnică, o situație materială precară, abuzuri la care au fost supuși, pierderea unor rude apropiate, lipsa unei perspective ori o fac la îndemnul imamilor, al religiei în general.
Țelurile AlQaida sunt mărețe și atrag aprobarea mujahedinilor. Printre acestea, se numără înlăturarea de la putere a Guvernelor islamice considerate trădătoare și a celor moderate (Revoluțiile islamiste din Nordul Africii și Orientul mijlociu), distrugerea Israelului și a SUA ca state, abolirea granițelor actuale și formarea Califatului mondial.
Avantajele prezentate, din punct de vedere juridic, operativ, financiar, al secretizării etc., le conferă organizațiilor teroriste posibilitățile deosebite de a-și desfășura activitățile în numele democrațiilor din SUA și UE în mod deosebit.
Teroriștii au demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, după comiterea atentatelor din 7 ianuarie de anul acesta, la Paris, că imposibilul a devenit posibil și acesta în pofida Marșului solidarității din 11 ianuarie, la care au participat peste 3,7 milioane de oameni, șefi de stat și de guverne, formând un veritabil front comun împotriva terorismului actual.
Așadar trebuie să învățăm să trăim cu teroriștii dar să nu uităm avertismentul dur al atacurilor teroriste prezentate mai sus, la adresa securității europene și mondiale.
Ultimele comentarii