Editura Polirom organizează la Timişoara lansarea celui de-al treilea volum al Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975, apărut sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu.

Lansarea Istoriei comunismului din România. Documente Nicolae Ceauşescu (1972-1975) va avea loc joi, 4 mai, de la ora 16.30, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran”, din Timişoara. Va avea loc şi o discuţie pe marginea acestui celui de-al treilea volum apărut sub îngrijirea istoricilor Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu şi Armand Goşu. La eveniment, vor lua cuvântul Dorin Dobrincu, Vasile Docea, Armand Goşu, Mircea Mihăieş, Silviu Rogobete şi Smaranda Vultur.
„Volumul de faţă, al treilea, conţine documente din anii 1972-1975, doar patru ani, dar foarte importanţi, decisivi chiar în evoluţia regimului comunist din România. Mai multe documente selectate evidenţiază felul în care Nicolae Ceauşescu şi-a consolidat în această perioadă controlul asupra PCR şi asupra braţului său înarmat, Securitatea. Grija pentru averea partidului, pentru creşterea fondului în valută şi a exportului de către firmele partidului a fost o constantă în sfertul de secol dominat de Ceauşescu. Aceştia sunt anii în care se cristalizează noul cult al personalităţii, rescrierea istoriei intrând sub controlul direct al conducerii partidului”, explică editorii volumului.

Aceştia mai spun că noul program al PCR, aprobat la Congresul al XI-lea, conţine principalele teze, un fel de fire roşii de la Burebista la Ceauşescu. Ele urmau să fie transpuse nu doar în operă istoriografică, în Tratatul de istorie a României, la care lucra Academia şi care n-a apărut decât după colapsul regimului Ceauşescu, ci şi în filmele artistice care evocau figuri mai mult sau mai puţin conturate din panteonul naţional. Istoria a trebuit rescrisă dintr-o perspectivă national-comunistă, cum a cerut Ceauşescu.
„O altă problemă reflectată în documentele publicate în acest volum se referă la «aranjamentele» încheiate cu Israelul şi cu Republica Federală Germania, prin care cetăţeni romani, etnici evrei sau germani, sunt pur şi simplu vânduţi. Preţurile erau diferite, în funcţie de vârstă, pregătirea şi profesia lor. Un comerţ care a adus beneficii însemnate Securităţii şi PCR”, amintesc editorii volumului.
O altă temă abordată în această carte este eşecul industrializării forţate promovate de Ceauşescu şi care s-a conturat încă de la începutul anilor 1970. „Obsesia obţinerii de valută obliga întreprinderile să-şi asume contracte pe care nu le pot îndeplini. Reapar dificultăţi în aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de bază – zahăr, ulei sau banalul usturoi. Ceauşescu a dat vina tot pe populaţie, pe care o acuza că stoca alimente, şi pe cetăţenii străini care s-ar aproviziona din România. În 1974 se discută la vârful partidului despre reintroducerea cartelei, decizia fiind amânată”, mai notează editorii. 
Mihnea Berindei (1948-2016) a fost cercetător la Institut des Sciences Sociales du Politique/CNRS. La Editura Polirom a mai publicat Ultimul deceniu comunist (în colab., vol. I, 1979-1985, 2010, vol. ÎI, 1986-1989, 2014). 
Dorin Dobrincu este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol”, din Iaşi, coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. La Editura Polirom a mai publicat Listele morţii (2008).
Armand Gosu este conferenţiar al Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti. A publicat articole în reviste de specialitate.
Editorii au mai publicat în 2012, la Editura Polirom: Istoria comunismului din România. Volumul ÎI: Documente. Nicolae Ceauşescu (1965-1971).