După scandalul izbucnit la Şcoala Generală 10, din Capitală, unde un profesor le cerea bani pe un ton imperios părinţilor, jignindu-i, au urmat demisii şi denunţuri şi, conform unor propuneri făcute la Bucureşti, fiecare şcoală îşi va crea propria comisie anticorupţie, care să urmărească şi să denunţe astfel de fenomene. Sindicaliştii din sistemul de învăţământ timişean spun însă că marea corupţie ar trebui căutată în altă parte şi că nu trebuie să se uite cauza care duce la astfel de anomalii în sistemul educaţional: subfinanţarea acutizată.
Măsuri bruşte şi de amploare
Scandalurile legate de banii strânşi ilegal în sistemul de învăţământ, de la părinţii elevilor, au urmări de amploare, pe măsură ce apar şi tot mai multe mărturii sau denunţuri cu privire la ceea ce pare a fi un fenomen aproape generalizat. Astfel, un cod de etică pentru şcoli va fi elaborat până la 15 iunie, iar cadrele didactice care îl încalcă ar urma să fie sancţionate şi să nu mai poată face parte din acest corp profesional, măsura vizând combaterea corupţiei, conform anunţului făcut de secretarul general adjunct al Ministerului Educaţiei, Gabriel Ispas. Acesta a declarat că le-a transmis directorilor de şcoli că ministerul a declanşat “o cruciadă împotriva corupţiei din educaţie” şi i-a invitat pe toţi să fie parte a rezolvării problemei, şi nu cauză a soluţiilor. “După ce am aprobat strategia anticorupţie, vom aproba şi codul etic şi vom discuta despre problema de nedemnitate profesională, pentru că, atunci când discutăm de nedemnitate profesională, persoana care a fost sancţionată pentru acest lucru să nu mai poată niciodată să facă parte din acest corp profesional”, mai spune Gabriel Ispas.
Acesta a mai menţionat că respectivul cod etic va putea fi valabil în învăţământul preuniversitar românesc timp de 20 – 30 de ani. Şi anunţă că ministerul face acest lucru pentru a face un învăţământ mai bun: “Profesorul nu s-a transformat în otreapa societăţii. Sunt atât de mulţi profesori cu calităţi extraordinare, încât astfel de specimene nu trebuie să întineze imaginea corpului profesional”.
Oficialul Ministerului Educaţiei afirmă că instituţia a înregistrat, online, de la declanşarea scandalului de la Şcoala Generală 10 din Bucureşti, 299 de sesizări de fapte de corupţie, dar nu toate s-au confirmat. Cele mai multe sesizări, mai spune acesta, se referă la fondul clasei, la implicarea învăţătorilor, profesorilor şi diriginţilor în colectarea de bani, la vânzarea materialelor auxiliare sau la sugerarea de către cadrele didactice a achiziţiei anumitor broşuri.
La rândul său, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spune că fondul clasei, gestionat de profesori, este ilegal, dar că este dreptul oricărui cetăţean din România să contribuie de voie la o activitate: “Acest lucru trebuie făcut numai de către asociaţiile de părinţi, care nu pot nici ele să impună vreo sumă. Este de lăudat gestul mamei care a realizat filmarea. Prin puterea exemplului se pot schimba lucruri”.
Ministrul are termen două săptămâni să anunţe un set de măsuri concrete pentru combaterea neregulilor din şcoli, fiind pus de premierul Victor Ponta pus să rezolve “criza din educaţie” peste noapte, fără a avea şi fonduri să o facă. “Domnule ministru Pricopie, dacă aveţi nevoie şi de resursele Corpului meu de Control, vă ajut. Vreau să avem o situaţie foarte clară apropo de ce se întâmplă anormal de zeci de ani în învăţământul românesc, dar acum avem şi puterea politică şi dorinţa de a pune capăt. Vreau să terminaţi codurile de etică, vreau să stabilim foarte clar ce se întâmplă cu meditaţiile, cu toate celelalte, cu fondul clasei. Vreau să avem nişte reglementări foarte clare, pentru că abuzurile care sunt relevate nu ştiu dacă sunt simple excepţii sau nu cumva constituie o regulă”, declara prim-ministrul Victor Ponta, în şedinţa de guvern de săptămâna trecută.
“Comisii anticorupţie în fiecare şcoală
Ca urmare a acestor declaraţii, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a anunţat că fiecare şcoală va desemna o comisie internă care să verifice o posibilă încălcare a prevederilor legale privind implicarea cadrelor didactice în colecta de bani de la părinţii elevilor, pentru diferite activităţi. Astfel, I.S.M.B. a transmis către toate unităţile de învăţământ preuniversitar o adresă prin care le solicită măsuri urgente prevenirea şi combaterea corupţiei în educaţie.
Conform Inspectoratului, la nivelul fiecărei şcoli se va constitui o comisie care va efectua o verificare internă privind o posibilă încălcare a prevederilor legale în vigoare referitoare la implicarea cadrelor didactice sau a altor angajaţi ai unităţii, în strângerea de sume de bani de la părinţii elevilor. Comisia va elabora un raport, la care vor anexa toate documentele justificative, în maximum trei zile lucrătoare de la constituire, şi va înainta documentul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
Potrivit I.S.M.B., consiliul de administraţie al şcolii va lua, în funcţie de concluziile cuprinse în raport, măsuri legale ce se impun, respectiv va elabora în regim de urgenţă un plan de măsuri în vederea informării, prevenirii şi combaterii actelor de corupţie ce pot să apară în unitate, ţinând cont de vulnerabilităţile identificate, şi va numi prin decizie o comisie de cercetare disciplinară care va cerceta presupusele abateri ale persoanelor implicate, cu respectarea Legii Educaţiei Naţionale şi a prevederilor Codului Muncii.
Persoanele vinovate de încălcarea legii, au mai ţinut să spună reprezentanţii Inspectoratului, vor fi sancţionate drastic. De asemenea, “vor fi sesizate de urgenţă organele competente în condiţiile în care se va constată că anumite fapte îmbracă prin natură lor caracter penal”.
Părinţii pot strânge bani, cadrele didactice nu trebuie să-i ceară
În mod normal, Primăriile şi Ministerul Educaţiei trebuie să asigure consumabilele, renovările şi mobilierul şcolar. Primăriile, însă, nu au fonduri suficiente, iar sumele defalcate pe elev, care vin de la Ministerul Educaţiei sunt foarte mici. În aceste condiţii, în destul de multe unităţi şcolare din Timiş, comitele şi asociaţiile de părinţi sunt cele care se ocupă de strângerea fondurilor pentru achiziţionarea de cretă, bureţi, găleţi şi alte materiale necesare.
“Aceste comitete, consilii sau asociaţii de părinţi sunt singurele care pot atrage aceste sume de bani. Potrivit articolului 53, aliniatul 2 din Ordinul 4925/2005, personalul didactic nu operează cu aceste fonduri. Acest lucru este cunoscut de toată lumea, iar în Timiş nu au existat cazuri în care profesorii sau învăţătorii să solicite bani”, susţin reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş.
Lider sindical “Spiru Haret”: “Este o campanie dirijată”
Profesorul Virgil Popescu, liderul sindicatului cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar “Spiru Haret” Timiş, spune că tot ce se întâmplă în prezent pare o campanie dirijată care până acum pare să aibă ca scop denigrarea întregului sistem educaţional. “Din punctul meu de vedere, este o campanie făcută cu un anumit scop, şi e trist ce se întâmplă, pentru că nu tot sistemul este format din bandiţi, infractori. Nu ştiu ce se ascunde în spatele acestei campanii, dar orice domeniu are uscăturile lui, nu se poate accepta blamarea unui întreg sistem”.
Virgil Popescu mai spune că nu este niciun secret că banii de la acest fond al clasei se duc pentru asigurarea unor materiale şi condiţii decente, pe care Statul nu este în stare să le asigure: “Este un lucru care se cunoaşte de ani de zile. De aceea, nu înţeleg ce se întâmplă cu acest scandal de acum, parcă de o lună nu se mai vorbeşte despre nimic altceva. Nimeni nu contestă faptul că acele cadre didactice care au încălcat legea trebuie să plătească. Dar ceilalţi să fie lăsaţi în pace.”
Lider sindical Alma Mater: “Ministerul Educaţiei nu a ştiut să gestioneze problema”
La rândul său, profesorul universitar Ilare Bordeiaşu, lider al sindicatului “Alma Mater” Timiş, precizează că problema s-a discutat şi în Consiliul Executiv “Alma Mater”, concluzia fiind că Ministerul Educaţiei nu a ştiut să intervină prompt şi să gestioneze această situaţie. “Cei vinovaţi trebuiau excluşi imediat din sistem, nu după presiuni şi după ce totul a luat o amploare prea mare. Se ştie foarte clar că, de ani de zile, tocmai din cauza subfinanţării, sistemul educaţional funcţionează şi prin această formă de susţinere, a banilor strânşi de părinţi şi folosiţi pentru a cumpăra table, cretă, bureţi, parchet şi aşa mai departe”.
Ilare Bordeiaşi mai spune că reprezentanţii statului care se erijează acum în anchetatori şi spun că nu au ştiut asta sunt ipocriţi, şi probabil că ei înşişi au încurajat acest fenomen: “Problema se pune destul de simplu. Are Statul bani să finanţeze integral învăţământul, la standarde decente? Sau trebuie să participe şi părinţii, cu ce pot? Dacă aşa stau lucrurile, atunci să se legalizeze aceste practici, care oricum există de ani de zile”, spune liderul sindical timişean.
Preşedinte Edu-Cer: “S-a ajuns prea departe”
Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei pentru Educare şi Cercetare, consideră că fenomenul strângerii de bani s-a generalizat şi că nu este normal ca acest fond al clasei să nu se cheltuie transparent, de către părinţii care contribuie cu bani, nu de către cadrele didactice. “S-a ajuns prea departe, la o lăcomie şi o lipsă de bun simţ care au făcut ca unii profesori să le ceară de la obraz părinţilor bani şi să le persecute copiii, în cazul în care nu se conformează. Fenomenul este foarte răspândit, lipsind poate din acele grupuri şcolare din mediul rural, unde nu sunt bani”.
Pe de altă parte, afirmă Ştefan Vlaston, nu se poate ignora faptul că subfinanţarea şi salarizarea sub limitele decenţei îi împing unii profesori la gesturi iresponsabile, ieşite din normalitate: “S-au ajuns astfel la nişte aberaţii, care nu văd cum pot fi oprite. Am văzut că la Bucureşti Inspectoratul Şcolar a avut iniţiativa constituirii unui soi de comisii anticorupţie în şcoli. Dar dacă ele vor fi formate din profesori corupţi, e clar cât de eficiente vor fi.”
Ultimele comentarii