Pe fondul numeroaselor procese aflate pe rol, legate de construirea abuzivă a unor palate ţigăneşti fără niciun fel de autorizaţie, reprezentanţii Primăriei vestesc un succes al Municipalităţii în această saga imobiliară: demolarea, în mai puţin de o lună, a unui palat construit fără autorizaţie.

O primă victorie în instanţă a Primăriei Timişoara

Un imobil situat pe strada Modest Musorgski, aparţinând unui cetăţean de etnie romă, va fi demolat, au anun­ţat în cursul zilei de vineri primarul Nicolae Robu şi viceprimarul Traian Stoia. Potrivit acestora, pentru respec­tivul imobil, autorizaţia de construire prevedea realizarea unei clădiri cu demisol, parter şi un etaj, în vreme ce, în varianta finală, imobilul etalează nu mai puţin de şase etaje.

Cei doi lideri din Primărie au avut, în­să, abordări uşor diferite asupra su­biectului, dar au anunţat în esenţă ace­laşi lucru: o îmbucurătoare primă iz­bândă, obţinută în instanţă de către Pri­măria Timişoara împotriva reprezen­tan­ţilor clanurilor imobiliare ţigăneşti. Primarul Nicolae Robu s-a declarat în­cântat de decizie, dar a preferat să fie ponderat în declaraţii şi a precizat că „ceea ce urmează să se întâmple este o problemă de natură juridică şi este de competenţa executorilor. Cert este însă că trebuie acţionat conform legii, nu abuziv”. Acesta a mai informat şi că sentinţa judecătorească a fost emisă în 12 decembrie 2013, având un caracter definitiv şi irevocabil.

Viceprimarul Traian Stoia, mai vehement, spune că în termen de o lună partea din imobil construită fără autorizaţie, adică trei nivele şi mansarda, va trebui demola­tă, responsabilitatea revenindu-i în pri­mă instanţă proprietarului. Dacă aces­ta nu va duce însă la îndeplinire hotă­râ­rea instanţei, atunci trebuie interve­nit în forţă pentru demolarea porţiunii construite ilegal.

Pe rol, peste 250 de procese similare numai din perioada administraţiei Ciuhandu

În noiembrie 2013, conducerea Primăriei Timişoara a purtat, de altfel, discuţii cu membrii clanului Cârpaci şi cu reprezentanţii mai multor lideri naţionali ai romilor, în cadrul cărora a fost readusă în discuţie vechea poveste a unor palate ţigăneşti ridicate în Timi­şoara fără respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului.

Nicolae Robu spunea atunci că va cere dărâmarea turnuleţelor de la a­cest gen de construcţii şi a insistat pentru intrarea tuturor acestor con­strucţii în legalitate.

Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei în administraţia Ciuhandu, declara că acest demers nu este singu­lar şi că fosta administraţie a iniţiat peste 250 de procese pentru acest gen de construcţii, dar că numai judecătorii pot fi cei care dau undă verde Primăriei pentru demolare. Şi a adăugat că, nu o dată, deşi avea dreptate, Municipali­tatea a pierdut aceste procese. “În timpul administraţiei noastre, în urma demersurilor Primăriei, care a solicitat inclusiv demolarea construcţiilor care nu respectă prevederile de urbanism, s-a ajuns ca Primăria să aibă peste 250 de procese pe rol, legate doar de această problemă. O eventuală acţiune de demolare, pe o proprietate privată, poate fi iniţiată doar în baza unei decizii a instanţei”.

În chip paradoxal, însă, la acest tip de procese, deşi avea dreptate, Primă­ria Timişoara nu a primit până acum câştig de cauză.

În plus, exista tendinţa prelungirii acestor procese pe ani întregi, prin re­cursuri repetate şi invocarea de către avocaţi a tot felul de excepţii şi solicita­rea de amânări. Apelarea la Justiţie a fost astfel un sprijin neaşteptat, ori de câte ori “ctitorii” de ocazie au fost so­maţi de către structurile de control să intre în legalitate. În loc să demoleze imediat construcţiile neautorizate, nu odată stricau aspectul zonei şi chiar puneau în pericol trecătorii sau vecinii. În plus, constructorii certaţi cu legea angrenau autorităţile într-un proces care, cu toate etapele aferente, de la instanţa de fond, instanţa de apel, eventual instanţa supremă, ajungea să dureze extrem de mult. Timp în care constructorul continua să-şi ridice imobilul după cum credea de cuviinţă.

Doar în decursul ultimilor doi ani, o bună parte dintre cele peste 9.000 de procese în care a fost angrenată Primăria Timişoara au vizat tocmai neregulile pe linie de urbanism.

“Din păcate, Primăria nu a câşti­gat toate aceste procese. Din diverse motive. Din punctul meu de vedere, cred că şi acum se poate iniţia o cam­panie de informare şi conştientizare, la nivelul etniei rrome, în care să li se explice că regulile care se aplică pentru toţi trebuie să se aplice şi pentru ei. Din păcate, din punctul meu de vede­re, până acum au dat dovadă că nu vor să înţeleagă acest lucru”, spune Adrian Orza.

Fostul viceprimar al Timişoarei a mai apreciat şi că legea este mult prea permisivă din acest punct de vedere. “Mulţi au dovedit că pot să fenteze cu uşurinţă legea, utilizând tot felul de lacune legislative. În plus, procesul de demolare nu este atât de simplu cum se crede. În cazul unor construcţii de acest fel trebuiau demolate, de exem­plu, unele elemente decorative de pe garduri sau construcţii, o parte din aco­periş, un turn sau mai multe. Or, legea prevede că în aceste cazuri demolarea trebuie făcută «la milimetru», iar cei care demolează ceva în plus sunt buni de plată”, a explicat Adrian Orza.