Zeci de milioane de euro, pierdute de stat la importurile de legume şi fructe

Prejudicii de 2,5 milioane de euro doar în zona de vest

Importuri legume si fructeUnul dintre primele cazuri instrumentate de către nou creata Direcţie Generală Antifraudă Fiscală, după o perioadă lungă de acalmie, a venit să demonstreze ceea ce se ştia de ani buni – faptul că unul dintre polii evaziunii fiscale din România continuă să rămână sectorul de comercializare de legume şi fructe. Zona de vest rămâne şi ea una dintre principalele porţi de intrare în ţară a transporturilor de legume şi fructe subevaluate, cu acordul şi încurajarea tacită a unora dintre autorităţile statelor exportatoare.

 

Evaziune record

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au stabilit zilele trecute că doar pe segmentul furnizării de legume şi fructe către marile lanţuri de magazine s-a făcut, din 2012 până în prezent, o evaziune de peste 24 de milioane de euro, prin neplata TVA. Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat şi monitorizat activitatea comercială a 62 de firme, care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe, din ianuarie 2012 până în prezent.

Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retaileri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.

Primul palier era constituit din 58 de firme-fantomă, înfiinţate pe numele unor oameni cu situaţie materială grea, atât cetăţeni români, cât şi arabi refugiaţi din zonele de conflict, care primeau între 100 şi 200 de lei pentru fiecare firmă.

Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail.

Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România circa 570 de tone legume şi fructe (28 de tiruri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din Franţa, Olanda, Grecia şi Italia şi citrice importate de la o firma din Turcia.

În cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA-ul aferent se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip “fantomă” interpuse pe lanţul de comercializare. În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme-fantomă, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale.

Astfel, prin aceste mecanisme de fraudă, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, şi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrărilor din ultimul an către retaileri a fost de aproximativ 100 de milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

După ce inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au anunţat Poliţia, ofiţerii Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate şi procurorii DIICOT au organizat 46 de percheziţii şi au ridicat 28 de persoane. 

Nici zona de vest a ţării nu avea cum să nu fie integrată în această reţea uriaşă de evaziune pe segmentul comercializării de legume-fructe. Recent, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor Bihor, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului Judeţean, au descins la sediile unor firme şi la locuinţele a patru persoane bănuite de comiterea infracţiunii de evaziune fiscală în domeniul achiziţiilor intracomunitare de legume-fructe, fiind efectuate percheziţii în municipiile Oradea, Satu Mare şi Timişoara. Prejudiciul cauzat bugetului de stat, doar pe partea de vest a ţării este estimat la 2,5 milioane de euro.

Într-un caz similar, anul trecut, în urma unei acţiuni a DNA, au avut loc peste 40 de percheziţii în judeţele Mureş, Bihor, Timiş şi Constanţa, precum şi în Bucureşti, la sediile unor distribuitori de legume-fructe. Ancheta a pornit după ce în colimatorul autorităţilor intrase un cetăţean turc care deţine o societate comercială cu sediul social la Târgu Mureş şi care importă legume şi fructe, pe care le distribuie mai multor societăţi din ţară, inclusiv unor firme din Timiş. Şi în acest caz prejudiciul este fabulos. Cetăţeanul turc este suspectat de evaziune fiscală în formă continuantă, fiind vizată activitatea acestuia desfăşurată pe o perioadă de aproximativ cinci ani.

Subevaluări cu sprijinul autorităţilor din ţara exportatoare 

În vestul ţării Serbia s-a remarcat în ultimii ani ca una din ţările-sursă pentru produse agricole de import. Problema acestor transporturi de fructe şi legume este că valorile de import, pe kilogram, cu care intră în piaţă, sunt mai mici, uneori de zeci de ori, decât preţul cu care acestea se vând în pieţele agroalimentare din judeţ. Aceste preţuri mici care se regăsesc pe factură sunt de fapt micşorate artificial, cu complicitatea unor autorităţi sârbe, cu scopul de a se plăti sume extrem de mici ca taxe vamale.

În aceste condiţii, mărfurile de import tind să devină preponderente pe pieţele agricole. În cazul acestora sunt diferenţe extrem de mari între preţul din vamă şi preţul de pe piaţă, lucru care ridică un semn de întrebare şi în ceea ce priveşte verificările de la vamă. Vizate sunt importurile de fructe, dar şi de cartofi din Serbia.

Conform unor informaţii ale ANAF, există rute predilecte deja, pe vestul ţării, pentru acest gen de importuri. De exemplu, mere se aduc din Macedonia, cartofi şi piersici, din Serbia, şi aşa mai departe. Din experienţa anilor trecuţi, în perioada de vară piersicile au fost aduse din Serbia, prin Moraviţa, chiar şi la preţuri gen 0,10 lei kilogramul, valoare declarată în vamă.

“În cazul în care marfa este vădit subevaluată, se percepe o garanţie, urmând ca importatorul să prezinte documente din care să reiasă veridicitatea valorii declarate. Şi, de obicei, restituim valoarea garanţiei, pentru că importatorii aduc documente doveditoare, obţinute cu ajutorul autorităţilor din statul din care se face importurile, şi care au tot interesul să încurajeze exporturile”, spune Nicolae Stoican, şef al Biroului Vamal Moraviţa.

Potrivit unui studiu făcut în urmă cu ceva timp de Garda Financiară Timiş, dacă Statul ar fi păgubit, prin subevaluare, cu un leu pe kilogram în cazul importului de fructe şi legume, la 100 de tiruri importate, bugetul de stat e fraudat cu aproximativ 500.000 de euro.

Un fenomen cu continuitate

Din păcate, politicile “originale” din domeniul agricol încurajează importul de legume şi fructe, pentru că producţia autohtonă nu poate susţine cererea şi consumul.  “O livadă intră pe producţie după o perioadă de patru – cinci ani, iar la noi în judeţ au cam fost decimate majoritatea livezilor. Ca atare, trebuie să mai aşteptăm până când producţia internă va susţine consumul. Iar globalizarea îşi face simţite efectele şi pe acest segment. Marfa de import e mai ieftină şi arată mai bine, chiar dacă nu are acelaşi gust şi aceleaşi proprietăţi. În momentul de faţă, de exemplu, aproape toate merele de pe piaţă sunt mere de import. E prea devreme pentru că producţia autohtonă să fi ajuns pe piaţă”, spune Tiberiu Lelescu,  vicepreşedinte al Camerei Agricole Judeţene Timiş.

Fructele şi legumele “ceruite”, veritabile produse de risc

Fructe si legumePe lângă evaziunea fiscală pe care o întreţin, produsele de import pot fi şi periculoase pentru sănătatea consumatorilor. Fructele şi legumele care par ceruite, tratate cu radiaţii ionizante, au devenit omniprezente pe piaţă, în contextul dependenţei tot mai mari de importuri de produse alimentare a României. Deşi reprezentanţii structurilor de profil susţin că este verificată periodic, cu probe de laborator, compoziţia chimică a legumelor şi fructelor din depozitele înregistrate, acest lucru nu se întâmplă cu marfa adusă la negru în ţară.

În România, din anul 2001, Ministerul Sănătăţii e obligat să emită şi să actualizeze lista produselor alimentare ce pot fi iradiate şi, de asemenea, dozajul lor de iradiere, în conformitate cu standarde acceptate şi în spaţiul european. Deşi fructele şi legumele tratate în acest fel pot fi vândute abia după 20 de zile de la data tratării, este greu de crezut că aceste reguli se respectă.

Reprezentanţii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş susţin că se verifică periodic dozajul de iradiere şi compoziţia chimică a fructelor şi legumelor din depozitele de profil, certificate, din judeţ. Înseamnă însă acest lucru că toate fructele şi legumele de import care ajung în pieţele timişene sunt sigure, din punct de vedere al concentraţiilor de radiaţii acceptate? Oficial, da. Neoficial, însă, nu. Pentru că pieţele agro-alimentare sunt controlate de clanurile de intermediari care vând fructe şi legume de import, în cazul cărora de multe ori nu se ştie cum au intrat în ţară.

Proporţia pieţei negre a fructelor şi legumelor este covârşitoare, şi toate aceste cantităţi, pentru care nu se plătesc impozite şi taxe, ajung direct pe piaţă, fără niciun control legat de compoziţia chimică sau gradul de iradiere. În plus, în puţinele cazuri când sunt interceptate cantităţi de fructe şi legume iradiate, înţesate cu tot felul de pesticide nocive, sancţiunile, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt modice. Astfel, cei cu prinşi cu o astfel de marfă riscă cel mult o amendă, o astfel de sancţiuni pentru fructe şi legume necorespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei fiind date şi în Timiş, cuantumul acestora fiind de 5.000 de lei – mărunţiş pentru marii producători.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro