Fiind adesea o sperietoare pentru multe instituţii publice, Curtea de Conturi nu are întotdeauna dreptate. E un lucru demonstrat în Timiş de zecile de sesizări penale, făcute în urma controalelor pe la diverse instituţii, care au fost anulate la parchete sau în instanţe. Situaţie de natură să ridice semne de întrebare şi discuţii cu privire la claritatea legilor şi metodologia de control.

Nemulţumiri exprimate indirect

Cum nu poate comenta deciziile instanţelor sau unităţilor de parchet fără a fi acuzată de imixtiuni în bunul mers al justiţiei, Curtea de Conturi a încercat să facă publică zilele trecute, o situaţie stufoasă a modului în care s-au rezolvat în ultimii ani sesizările penale făcute în urma controalelor.

În prima fază, a făcut o situaţie cu sesizările transmise Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat depăşeşte suma de 500.000 de euro, nesoluţionate la data de 31 decembrie 2016. 143 sesizări, care totalizează un prejudiciu estimat 10 miliarde de lei, respectiv 2,2 miliarde de euro.

Deşi situaţia nu este comentată în niciun fel, ea e structurată pe ani, mesajul care poate fi dedus din această structurare fiind, probabil, unul de urgentare a rezolvării acestor dosare.

Timişul nu avea cum să nu aibă reprezentanţi în această listă ce vizează prejudicii ce depăşesc jumătate de milion de euro. Regia Autonomă de Transport Timişoara figurează pe poziţia 8 în listă, cu un presupus prejudiciu de 7,5 milioane de lei, o acuzaţie de abuz în serviciu şi precizarea că dosarul e la DNA Timişoara.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara e pus pe poziţia 35 în această listă, cu o sesizare din 2016 privind abuz în serviciu, fals intelectual, deturnare de fonduri, şi un prejudiciu estimat de 2.278.424 lei, cu specificaţia că dosarul e în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

La „sesizări pe 2015” e nominalizată Primăria Timişoara, cu ceea ce se presupune a fi o sesizare de abuz în serviciu, un prejudiciu de 12.303.247 lei şi dosar la DNA Timişoara.

Tot pe 2015 e nominalizată şi Administraţia Naţională Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Banat, cu un caz de posibil abuz în serviciu şi delapidare, cu un prejudiciu estimat de 21.693.346 lei, dosar în lucru tot la DNA Timişoara.

Nu lipsesc nici sesizările legate de Psrimăriile comunale, spectaculoase dacă e să se facă raportarea dintre prejudiciu şi bugetele acestor unităţi administrative. De pildă, e amintit un posibil caz de abuz în serviciu la Primăria Tomnatic, cu un prejudiciu estimat de 4.834.238,71 lei, caz în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare.

Pe linia „responsabilizării” organelor de drept, raportul Curţii de Conturi cuprinde şi dosare cu prejudicii mai modeste, dar cu vechime pe rolul instanţelor sau prin sertarele parchetelor. Timişul nu lipseşte nici din aceste nominalizări. Relevante ca vechime încep să fie sesizări precum cele din 2010, în cazul Primăriei Sânmihaiu pentru presupusa angajare de cheltuieli peste limita de credite bugetare şi un prejudiciu estimat de 1.149.607 lei.

Din 2008 datează o sesizare nerezolvată vizând Primăria Teremia Mare, cu privire la atribuirea cu titlu gratuit a suprafeţelor de teren şi un prejudiciu estimat de 1.163.636 lei.

Spitalul Judeţean Timişoara mai e nominalizat cu un caz de abuz în serviciu contra intereselor publice, din 2007.

Lista cauzelor cu vechime se încheie cu o sesizare făcută în cazul Universităţii de Vest, pentru un presupus abuz în serviciu, în anul 2005, aflată, teoretic, încă în lucru la DNA deşi trebuie luat în calcul cu toată seriozitatea termenul de prescripţie pentru faptele incriminate.

Multe procese pierdute

Situaţia făcută publică de Curtea de Conturi cuprinde şi sesizările transmise Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale, care au fost soluţionate de organele competente, în perioada 2005 – 31 decembrie 2016, cu precizarea că„în conţinutul acesteia se regăsesc 278 de sesizări, care totalizează un prejudiciu estimat în valoare de 214,62 milioane de euro.

Ce se poate vedea la prima parcurgere a listei este că nu sunt multe cazurile în care Curtea de Conturi are câştig de cauză la parchete, şi mai departe în instanţă.

În cazul unui presupus prejudiciu de peste 8 milioane de lei la Remetea Mare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, Curtea de Conturi a formulat plângere iar Judecătoria Timişoara a respins plângerea.

În cazul unei sesizări din 2010 privind Spitalul de Psihiatrie Gătaia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta a comunicat Rezoluţia de scoatere de sub urmărirea penale.

Pentru o presupusă neglijenţă în serviciu la Peciu Nou, cu un prejudiciu prezumtiv de 1.567.497, 6 lei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a dispus neînceperea urmăririi penale şi s-a disjuns cauza şi s-a declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timişoara, care a dispus clasarea cauzei.

La Remetea Mare, într-un caz cu o sesizare a Curţii de Conturi din 2008, privind vânzarea unui imobil proprietate a statului român la o valoare subevaluată, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara a dispus clasarea cauzei.

La Ciacova, în urma unei sesizări din 2007, privind prejudicierea patrimoniului privat al statului, pentru suprafaţa de 37.415,38 mp, în valoare de 1.788.891,09 lei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deta a comunicat o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale.

Şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş apare în listă cu un posibil abuz în serviciu contra intereselor publice, sesizat în 2007, în care, prin Rezoluţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara 2011 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiţilor. Şi lista poate continua…

Ambiguităţi perpetuate

Anularea la nivel de instanţă sau parchet a deciziilor Curţii de Conturi arată că acestea nu sunt infailibile.

La Timişoara, cazul cel mai celebru în care a fost invocat dublul standard este cel al finanţării fostei echipe de fotbal Politehnica Timişoara de către autorităţile locale. În rechizitoriul acestui dosar, ajuns la Tribunalul Timiş, procurorii DNA declarau că, în 2008, persoane din conducerea Primăriei Timişoara au încălcat legea privind posibilitatea virării unor sume de bani de la bugetul Consiliului Local Timişoara în contul Politehnica Timişoara SA (fostă SC Fotbal Club Timişoara SA, fostă SC Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA). În context, s-a semnat un Contract de asociere, în baza căruia a fost alocată anual, pe o perioadă de trei ani, suma de 9.000.000 de lei, pentru sprijinirea echipei de fotbal. Procurorii susţin că prin această conduită nu se urmărea “prijinirea activităţii sportive, întrucât banii intrau direct în contul Politehnica 1921 Ştiinţa Timişoara & Invest SA, ci sprijinirea efectivă a acestei firme pentru redresarea financiară.

Şi în acest caz cercetările au pornit de la o sesizare a Curţii de Conturi care a remarcat caracterul prezumtiv ilegal al acestor finanţări, după ce, cu câţiva ani înainte, avizase favorabil acelaşi tip de finanţare.

„Curtea de Conturi nu doar că nu a avut niciun fel de obiecţii la momentul respectiv, ci a venit chiar cu propuneri de îmbunătăţire a sprijinirii activităţii sportive, prin finanţare. Pentru ca după cinci ani să vină să spună că e ilegală”, spune consilierul local Adrian Orza, fost viceprimar al Timişoarei.