Zaher Iskandarani, numărul doi pe lista urmăriţilor general

Avocatul timişorean Carmen Obîrşanu: „Probabil că deja e în Siria, alături de fratele său”

zaher-iskandaraniOmul de afaceri Zaher Iskandarani, care a derulat ani de zile afaceri cu alcool şi ţigări în Timiş, a ajuns pe locul doi în topul celor mai căutaţi infractori români.

 

Locul 2 în „topul” Most Wanted

Pe site-ul Poliţiei Române, la categoria „Most Wanted” a ajuns să fie plasat, pe locul doi, omul de afaceri Zaher Iskandarani, condamnat pentru evaziune fiscală. Poliţia Română susţine despre omul de afaceri, care se sustrage executării pedepsei, că „există date că se află pe raza municipiului Bucureşti la o locaţie necunoscută. Condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală.”

Nu se ştie de unde are Poliţia Română informaţia că Zaher Iskandarani s-ar ascunde în Capitală şi de ce, până acum, nu a fructificat-o.

Pe plan local, avocaţi care cunosc bine dosarele în care a fost judecat Zaher Iskandarani, sunt de altă părere. „Dacă ar fi rămas în Bucureşti, probabil că ar fi fost prins deja. Eu cred că deja e alături de fratele său, Maher, în Siria. Până la urmă, de acolo a plecat”, ne-a declarat avocatul timişorean Carmen Obîrşanu.

Urmărit după un „maraton judiciar”

Sirianul a fost trimis în judecată de către DIICOT, în urmă cu opt ani, alături de alţi doi cetăţeni de origine arabă, pentru contrabandă, constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi folosirea fără drept a unei mărci. Acţiunea procurorilor DIICOT s-a declanşat după descinderile care au avut loc la fabrica de ţigări, deţinută de Iskandarani în Săcălaz şi unde au fost descoperite importante cantităţi de tutun vrac, timbre falsificate şi pachete cu ţigări purtând mărcile Marlboro şi LM.

Tribunalul Bucureşti i-a achitat pe cei trei inculpaţi, în luna octombrie 2012, însă, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au condamnat ulterior la închisoare, cu executare. Şi dacă ceilalţi doi inculpaţi s-au predat şi vor sta după gratii timp de trei ani, Iskandarani, care are de executat o pedeapsă de cinci ani, este de negăsit. Tot prin hotărâre judecătorească, cei trei trebuie să plătească la bugetul de stat, în solidar, peste 1,8 milioane de lei.

Este foarte interesant faptul că, la faza de recurs, dosarul a stat la Curtea de Apel Bucureşti doar un an, fiind înregistrat în aprilie 2013. Cu totul altceva s-a petrecut la instanţa anterioară – Tribunalul Bucureşti, unde Zaher Iskandarani a fost achitat.

Putând candida la titlul de procesul cu cele mai multe amânări, cauza de pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care a fost anchetată reţeaua de evaziune fiscală în care a fost implicat omul de afaceri sirian, s-a judecat din 2005 până în 2012.

Pe lângă faptul că risca să atingă un nedorit record de longevitate pe rolul aceleiaşi instanţe, dosarul a adunat şi o colecţie impresionantă de amânări, care mai de care mai originale.

Pe parcursul anilor, procesul s-a amânat de câteva ori pe motiv de imposibilitate de prezentare din motive de medicale a inculpaţilor  şi pentru lipsă de apărare. În 2009, a fost invocată lipsa de procedură, seria de amânări fiind finalizată cu o amânare cauzată de “imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor,  din motive obiective”, fără a se preciza care sunt, de fapt, aceste motive.

Rând pe rând, multe dintre firmele implicate în reţea au intrat în insolvenţă sau au ajuns în stare de lichidare. Or, în această stare, e greu de crezut că mai au ceva patri­moniu de valoare semnifica­tivă, din care să se facă recupe­rarea eventualelor daune. Abia prin octombrie 2011 s-a ajuns la concluzia că se impune audierea primilor zece martori din rechizitoriu, la o distanţă de şase sau şapte ani de faptele incriminate. Deşi, dacă în ianuarie 2009 unul dintre inculpaţii din dosar a murit din cauza unui cancer aflat în faza terminală, şi în cazul unui martor, instanţa a constatat decesul în octombrie 2010, a continuat cu citările până în martie 2011, când s-a putut ataşa la dosar o copie după certificatul de deces. Instanţa a decis la un moment dat să apeleze la poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, cărora le-a dat ca misiune executarea mandatelor de aducere. Instanţa a specificat, la o înfăţişare din 2011, efectuarea unei adrese către Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, pentru a oferi sprijin în vederea punerii în executare a mandatelor de aducere emise pe numele martorilor.

Print Friendly, PDF & Email